Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a participat, luni la Bruxelles, la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, Consiliul Afaceri Externe (CAE). Miniştrii europeni de externe au avut un schimb de opinii aprofundat privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, în contextul împlinirii, la 24 februarie, a unui an de la debutul războiului. Propunerea lui Aurescu de creare a unui regim separat de sancţiuni pentru contracararea acţiunilor de destabilizare a Republicii Moldova a fost susţinută de către ministrul de Externe al R. Moldova şi alţi miniştrii europeni, iar naltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate Josep Borrell a decis declanşarea procesului de reflecţie privind crearea regimului sancţionator.
În marja CAE, miniştrii de externe europeni au avut un dialog consistent cu ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova Nicu Popescu privind situaţia din Republica Moldova, subiect inclus pe agendă ca urmare a propunerii ministrului de externe Bogdan Aurescu, mai arată comunicatul de presă al MAE.
De asemenea, miniştrii au dezbătut situaţia din Afganistan, evoluţiile din Iran, cu accent pe situaţia drepturilor omului şi cooperarea Iranului cu Rusia în domeniul militar, precum şi diplomaţia climatică şi energetică.
„În ceea ce priveşte agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul de externe Bogdan Aurescu a reafirmat angajamentul ţării noastre de susţinere pentru Ucraina şi a menţionat sprijinul multidimensional pe care ţara noastră l-a acordat Ucrainei în ultimul an – tranzitul, în vederea exportului, a aproximativ 13 milioane de tone de cereale ucrainene, facilităţi economice, deschiderea a noi puncte de frontieră pentru creşterea conectivităţii, sprijin pentru refugiaţi, umanitar, asistenţă bilaterală pentru susţinerea parcursului european al Ucrainei, sprijin pentru creşterea rezilienţei şi pe alte paliere. Ministrul Bogdan Aurescu a avertizat, totodată, asupra intensificării propagandei pro-ruse, mai ales în contextul marcării anului de la începerea războiului, scopul fiind alimentarea de narative utile Rusiei şi scăderea susţinerii şi solidarităţii la nivelul societăţilor din diferite state europene cu Ucraina şi cetăţenii ucraineni, fiind necesare atenţie şi vigilenţă sporite în acest sens”, conform sursei citate.
În ceea ce priveşte acţiunile viitoare de susţinere din partea UE, ministrul de externe român a menţionat sprijinul pentru adoptarea rapidă a celui de-al zecelea pachet de măsuri restrictive la adresa Rusiei, continuarea asistenţei financiare prin Facilitatea Europeană pentru Pace, susţinerea misiunii militare de asistenţă a UE pentru Ucraina, respectiv intensificarea demersurilor în vederea găsirii căilor juridice pentru tragerea la răspundere a celor vinovaţi de atrocităţile comise în Ucraina, inclusiv pentru crima de agresiune.
De asemenea, ministrul de externe a exprimat sprijinul pentru acţiunile coordonate de la nivelul ONU, întreprinse cu scopul adoptării Rezoluţiei privind Pacea în Ucraina, cu ocazia reluării sesiunii speciale de urgenţă a Adunării Generale a ONU privind situaţia din Ucraina, la 23 februarie 2023.
În cadrul dialogului cu ministrul de externe al Republicii Moldova Nicu Popescu, realizat la propunerea ministrului de externe Bogdan Aurescu, şeful diplomaţiei române a evidenţiat oportunitatea discuţiilor, dată fiind menţinerea la un grad ridicat a ameninţărilor la adresa securităţii şi stabilităţii Republicii Moldova, inclusiv în contextul tentativelor ruse de destabilizare, şi a subliniat poziţia fermă de condamnare a acestora şi de susţinere a României pentru Republica Moldova pe acest subiect.
De asemenea, a salutat angajamentul solid al noii echipe guvernamentale de la Chişinău pentru continuarea procesului de reformă în vederea integrării europene a acestui stat, mai indică sursa menţionată.
Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat necesitatea sprijinirii Republicii Moldova pe mai multe planuri, pentru a putea face faţă atitudinii foarte asertive a Rusiei.
Astfel, cu privire la domeniul securitar şi al rezilienţei, a menţionat utilitatea creării unei misiuni civile a UE pentru Republica Moldova, plecând de la nevoile anunţate de Chişinău, precum şi sprijinirea creării unui centru StratCom în vederea combaterii dezinformării. De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a menţionat necesitatea utilizării întregului instrumentar de politică externă pentru un răspuns comun al UE la acţiunile externe de destabilizare a Republicii Moldova, pentru a preveni ca acţiunile Rusiei să conducă la destabilizarea întregii regiuni.
În acest context, ministrul Aurescu a înaintat spre reflecţie şi analiză juridică propunerea de creare a unui regim separat de sancţiuni pentru contracararea acţiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, a ordinii sale constituţionale şi a statului de drept, propunere susţinută ferm de ministrul de externe Nicu Popescu şi de alţi miniştri europeni; în acest context, Înaltul Reprezentant Borrell a decis declanşarea procesului de reflecţie privind crearea regimului sancţionator, potrivit comunicatului MAE.
Pe palierul integrării europene, ministrul Aurescu a susţinut nevoia ancorării ireversibile a Republicii Moldova la UE, cu accent pe măsurile necesare în perioada următoare, printre care crearea unui plan de acţiune pentru integrarea pe piaţa internă, liberalizarea comerţului, rezolvarea aspectelor privind accesul la serviciile de roaming, interconectarea cu UE în domeniul energiei electrice, prin România etc.
„Discuţiile referitoare la diplomaţia climatică şi energetică au avut loc în lumina rezultatelor reuniunii COP 27 din Egipt din 2022 şi în perspectiva reuniunii COP 28 din Emiratele Arabe Unite (noiembrie-decembrie 2023). Ministrul afacerilor externe Aurescu a subliniat priorităţile României legate de educaţia pentru schimbări climatice şi crearea de competenţe pentru tranziţia verde, subiect care a constituit tematica evenimentului găzduit de Preşedintele României Klaus Iohannis cu ocazia reuniunii COP 27. De asemenea, a subliniat importanţa diversificării mixului energetic şi a conectivităţii energetice în Vecinătatea Estică şi Balcanii de Vest, cu scopul creşterii rezilienţei acestora. În acelaşi timp, a subliniat necesitatea combaterii folosirii de către Rusia a energiei ca armă geopolitică. Nu în ultimul rând, a informat asupra participării sale, ca vorbitor principal, la evenimentul organizat de Consiliul de Securitate ONU la 14 februarie dedicat creşterii nivelului mărilor şi oceanelor şi impactului acesteia asupra păcii şi securităţii internaţionale, ca ministru de externe al României şi co-preşedinte al Grupului de Studiu al Comisiei ONU de Drept Internaţional privind creşterea nivelului mărilor şi oceanelor în relaţie cu dreptul internaţional”, mai arată MAE.
Totodată, miniştrii de externe europeni au abordat situaţia din Iran şi au reconfirmat poziţia fermă a UE având în vedere presiunile violente asupra protestelor paşnice în urma asasinării lui Mahsa Amini, care au condus la adoptarea de măsuri restrictive la adresa Iranului în domeniul drepturilor omului.
Ministrul de externe Aurescu a salutat adoptarea celui de-al cincilea pachet de sancţiuni privind Iran, pe care România l-a co-sponsorizat şi a exprimat susţinere pentru o abordare fermă a UE atât timp cât Teheranul nu oferă semnale clare privind schimbarea conduitei. În context, oficialul român a condamnat reţinerile nejustificate ale unor cetăţeni UE de către autorităţile iraniene. De asemenea, a exprimat profundă îngrijorare pentru continuarea cooperării militare a Iranului cu Rusia în contextul războiului din Ucraina.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
