Procurorul general a dispus, luni, în dosarul "Revoluţia română din decembrie 1989", infirmarea, ca netemeinice, a soluţiilor de clasare dispuse faţă de Petre Roman, fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi prim-ministru al Guvernului României, şi Teodor Brateş, fost redactor-şef la Televiziunea Română, privind infracţiuni contra umanităţii şi redeschiderea urmăririi penale în cauză. De asemenea, a fost infirmată soluţia de clasare faţă de mai multe infracţiuni, dar şi cea privind clasare plângerilor depuse de 672 de persoane.
Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin ordonanţa nr. 2556/C/2019 din 21 octombrie a procurorului general al PICCJ, în urma examinării din oficiu a soluţiilor de clasare dispuse la punctul 2 al Rechizitoriului nr.11/P/2014 din 5 aprilie 2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Parchetelor Militare, constatându-se că procurorii militari nu au respectat dispoziţiile Ordonanţei nr.692/C2/2016 din 5 aprilie 2016 a prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi nici pe cele ale încheierii nr.469 din 13 iunie 2016 dată de judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr.1483/1/2016, astfel că în cauză nu s-au efectuat actele de urmărire penală care să stabilească corect situaţia de fapt cu privire la evenimentele ce fac obiectul dosarului intitulat generic "Revoluţia română din decembrie 1989", s-a dispus infirmarea, ca netemeinice, a soluţiilor de clasare dispuse faţă de numiţii Roman Petre – fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi prim-ministru al Guvernului României şi Brateş Teodor – fost redactor-şef la Televiziunea Română,cu privire la infracţiunile contra umanităţii, prevăzute de art. 439 alin.(1) lit. a),g),i) şi k) din Codul penal şi redeschiderea urmăririi penale în cauză.
De asemenea, s-a dispus infirmarea, ca nelegală şi netemeinică, a soluţiei de clasare dispusă cu privire la infracţiunile de: omor, prevăzută de art.188 din Codul penal, omor calificat, prevăzută de art.189 lit.a) şi f) din Codul penal, genocid, prevăzută de art. 438 alin.(1) lit. a) şi b) şi alin.(2) din Codul penal, infracţiuni de război contra operaţiunilor umanitare şi emblemelor, prevăzută de art.442 alin.(1) lit.b) din Codul penal, utilizarea de metode interzise în operaţiunile de luptă, prevăzută de art.443 alin(1) lit.b) şi c) din Codul penal, şi art.445 din Codul penal, toate cu aplicarea art.5 şi 38 din Codul Penal şi redeschiderea urmăririi penale în cauză, dar şi infirmarea, ca nelegală şi netemeinică, a soluţiei de clasare dată cu privire la plângerile formulate de un număr de 672 de persoane având ca obiect săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prevăzute de art.439 alin.(1) lit.a), g), i) şi k) din Codul Penal şi redeschiderea urmăririi penale în cauză;
În temeiul art.335 alin.(1) şi (4) teza I Cod procedură penală, redeschiderea urmăririi penale se supune confirmării jucătorului de cameră preliminară, precizează ICCJ.
"Faţă de faptul că în cauză s-a început urmărirea penală faţă de Roman Petre, care, la data evenimentelor, avea calitatea de membru al Guvernului (prim-ministru) urmează ca, în temeiul dispoziţiilor art.40 alin.(1) Cod procedură penală, dosarul să fie trimis de îndată judecătorului de cameră preliminară al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţă căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă", arată sursa citată.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
