Proclamaţia Marii Adunări Centenare: Cerem Parlamentului de la Bucureşti ca în 27 martie să adopte o decizie pentru "reîntregirea naţională prin mijloace paşnice ale democraţiei parlamentare şi în limitele Constituţiei României"

Proclamaţa Marii Adunări Centenare de la 25 martie 2018 cere Parlamentului de la Bucureşti ca, în şedinţa solemnă din data de 27 martie, să adopte o decizie pentru "reîntregirea naţională prin mijloace paşnice ale democraţiei parlamentare şi în limitele Constituţiei României". În acelaşi text al proclamaţiei se arată că „guvernările care s-au succedat la putere în Republica Moldova, de la obţinerea independenţei şi până în prezent, nu au avut în vedere decât îmbogăţirea proprie şi menţinerea în prizonierat a acesteia".

„Cerem celor două Parlamente să primească delegaţii ale Marii Adunări Centenare, iar la şedinţa solemnă din 27 martie 2018, Parlamentul de la Bucureşti să adopte o decizie prin care să se implice Reîntregirea naţională prin mijloace paşnice ale democraţiei parlamentare şi în limitele Constituţiei României, în conformitate cu normele dreptului internaţional şi a Actului Final de la Helsinki”, arată textul proclamaţiei prezentat de Unimedia.

Potrivit aceleiaşi surse, „guvernările care s-au succedat la putere în Republica Moldova, de la obţinerea independenţei şi până în prezent, nu au avut în vedere decât îmbogăţirea proprie, prin sărăcirea populaţiei şi menţinerea în prizonierat a acesteia, prin alungarea ei peste hotare, la munci grele, prin falsificarea trecutului istoric şi crearea unor iluzii pentru viitor, prin propagandă şi manipulare, pentru a-şi menţine funcţiile şi accesul la fluxul de bani şi beneficii”.

Proclamaţia mai spune că în urma votului din Sfatul Ţării de la 1918, în teritoriul dintre Prut şi Nistru „a fost instaurat un regim care a asigurat tuturor securitatea individuală şi libera evoluţie socială, economică, politică şi culturală”, iar legitimitatea actului Unirii Basarabiei cu România trebuie conştientizat ca fiind „unica soluţie de supravieţuire şi progres al românilor de peste prut”.

Aceeaşi sursă arată că este în asentimentul aleşilor locali din Moldova, care au votat Declaraţia de Unire cu România, şi care au primit un răspuns imediat din partea oraşelor, judeţelor, instituţiilor de învăţământ, ONG-urilor şi din partea disaporei din România, pentru a urgenta Unirea.

De asemnea, proclamaţia condamnă  „orice formă de intimidare a semnatarilor Declaraţiilor de Unire cu România din partea unor grupuri de mercenari care neagă dorinţa cetăţenilor Republicii Moldova de a trăi într-un stat de drept, naţional, puternic, unitar şi prosper”.

Minorităţile naţionale şi entice din Republica Moldova sunt îndemnate să susţine Unirea şi este reafirmat dreptul poporului moldovean de autodeterminare.

Astfel, proclamaţia apreciază că Anul Centenarului este oportun pentru Unire şi pledează pentru formarea Patriei-Mamă, România.

Unioniştii afirmă că, după participarea la consultarea publică de la Chişinău, între 1-14 aprilie, se va vota unirea şi va fi convocat Congresul Reîntregirii Neamului la Iaşi, între 24-16 august. De asemenea, între 24-26 august, va fi organizată o Conferinţă Internaţională la Parlamentul European.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.