Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind pensiile speciale

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat joi legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în urma punerii în acord cu solicitările Comisiei Europene. Proiectul de lege a fost adoptat luni de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.

Plenul Camerei Deputaţilor a votat, luni, cu 174 pentru, 81 impotrivă, 17 abţineri şi doi care nu votează, proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, după punerea lui în acord cu observaţiile Curţii Constituţionale şi cu observaţiile Comisiei Europene.

În plen, liderul USR Cătălin Drulă a declarat că această lege împotriva căreia numai USR va vota este legea menţinerii pensiilor speciale şi că majoritatea şi-a bătut joc, fiind cea mai sfidătoare formă a proiectului de până acum.

În replică, liberalul Florin Roman i-a acuzat pe cei de la USR de ipocrizie, iar preşedintele interimar al Camerei, Alfred Simonis, a arătat că, prin această lege vor fi mai puţin nesimţite aceste pensii speciale şi a atras atenţia că, dacă ar fi tăiate, ar fi neconstituţional şi riscăm să pierdem 2,8 miliarde de euro din PNRR.

Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru constituţionalitate a Camerei Deputaţilor supun spre dezbatere şi adoptare plenului Camereiau adoptat luni un raportul comun de admitere cu amendamente admise şi respinse la legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Toate amendamentel USR la proiectul de lege privind pensiile speciale au fost respinse în şedinţa de luni comisiilor de specialitate a Camerei Deputaţilor.

În forma adoptată de Senat, acest articol spunea „ (...) a sporurilor avute din ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării” şi nu „a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării”, cum este forma adoptată, luni, de comisiile de specialitate ale Camere.

Conform amendamentului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asumat de către grupurile PSD şi PNL ale Camerei, „Prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, pentru judecătorul, procurorul, judecătorul de la Curtea Constituţională, magistratul-asistent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională sau personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeaşi lege, aflat în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul vechimii de cel puţin 25 de ani se poate lua în considerare, eşalonat, în funcţie de anul pensionării, şi o perioadă maximă de 5 ani în care judecătorul, procurorul sau magistratul-asistent ori personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin.(1) din aceeaşi lege, a îndeplinit funcţiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, după cum urmează:

a) în perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2031, poate fi valorificată o vechime de cel mult 5 ani în aceste funcţii;

b) în perioada 1 ianuarie 2032 - 31 decembrie 2039 poate fi valorificată o vechime de cel mult 4 ani în aceste funcţii;

c) în perioada 1 ianuarie 2040 - 31 decembrie 2047 poate fi valorificată o vechime de cel mult 3 ani în aceste funcţii;

d) în perioada 1 ianuarie 2048 - 31 decembrie 2054 poate fi valorificată o vechime de cel mult 2 ani în aceste funcţii;

e) în perioada 1 ianuarie 2055 - 31 decembrie 2061 poate fi valorificată o vechime de cel mult un an în aceste funcţii”.

De asemenea, „pentru judecători, procurori, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art.221 alin. (1) din Legea nr.303/2022, care beneficiază de pensii de serviciu stabilite în baza unor decizii de pensionare emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru fiecare an care depăşeşte vechimea de 25 de ani necesară pentru obţinerea pensiei de serviciu, cuantumul net al pensiei de serviciu se majorează cu câte 1%”, arată amendamentul Ministerul Finanţelor asumat de către grupurile deputaţilor PSD şi PNL în raportul de admitere la proiectul de lege.

Totodată, „persoanele prevăzute la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cărora le-au fost emise decizii de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi se consideră că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin aceste decizii potrivit reglementărilor anterioare intrării in vigoare a prezentei legi”, conform amendamentului admis la raportul favorabil adoptat de comisiile de specialitate ale Camere.

O altă clarificare adusă de Ministerul Justiţiei la proiectul de lege şi asumată de PSD ş PNL prevede că: „Începând cu data de 1 ianuarie 2024, prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr.303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art.221 alin.(1) din aceeaşi lege, se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 47 de ani şi 4 luni. Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzute la art. 211 alin (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege. La calculul acestei vechimi se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. II.”.

Alte completări ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei şi ale Ministerului Justiţiei asumate de grupurile deputaţilor PSD şi PNL prevăd următoarele:

„Art.V. – Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr.303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, pentru persoanele care au decizii de pensionare sau îndeplinesc condiţiile de pensionare până la data de 1 ianuarie 2024, precum şi pentru persoanele în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate şi pensia de urmaş, se actualizează procentual ori de câte ori se majorează indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Actualizarea se realizează prin aplicarea, asupra cuantumului pensiei, a procentului de majorare a indemnizaţiei de încadrare brute lunare pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Cuantumul net al pensiei de serviciu actualizate nu poate depăşi 100% din venitul net, la data actualizării, al unui judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, cu excepţia pensiilor de serviciu ale persoanelor prevăzute la art. III alin. (2) şi (3). Data actualizării, procentul de majorare a indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi, după caz, venitul net la data actualizării al unui judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, se comunică Casei Naţionale de Pensii Publice sau casei de pensii teritoriale ori sectoriale competente de către ordonatorii principali de credite implicaţi.”

Reprezentanţii ÎCCJ şi ai Ministerul Justiţiei motivează că modificarea de mai sunt este necesară „pentru corelare cu art. III alin. (2) şi (3) şi cu restul proiectului care, în acord cu Decizia nr. 467/2023 a CCR, menţine regimul actual de reglementare pentru deciziile de pensionare eliberate până la data intrării în vigoare a legii, indiferent dacă sunt puse în plată sau nu.

O altă clarificare adusă de Ministerul Justiţiei asumată de grupurile PSD şi PNL prevede că; „Pentru personalul prevăzut la art. 3 alin. (2) care se referă la „corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare şi grefieri cu studii medii”şi „art. 31 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, care beneficiază de pensii de serviciu stabilite în baza unor decizii de pensionare emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru fiecare an care depăşeşte, la data intrării în vigoare a prezentei legi, vechimea de 25 de ani necesară pentru obţinerea pensiei de serviciu, cuantumul net al pensiei de serviciu se majorează cu câte 1%”.

O altă clarificare adusă de către Ministerul Finanţelor asumată doar de grupul PSD, nu şi cel al PNL, de această dată, la capitolul care spune cum e determinat impozitul lunar pentru fiecare plătitor de venit din pensii introduce sintagma „sau egală cu acesta”, în cazul venitului lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă care este aplicată progresiv cu cota de impunere de „15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta”.

De asemenea aceeaşi singtamă „sau egală cu acesta” este introdusă şi pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv cu cota de impunere „15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta”.

Astfel acest articol arată acum în raportul de admitere la proiectul de lege privind pensiile speciale emis de către comisiile de specialitate ale Camerei după cum urmează.

„Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii astfel:

a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;

b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;

c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;

iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.