Participanţii la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului solicită crearea unui Minister al Românilor de Pretutindeni, elaborarea şi aplicarea în regim de urgenţă a unei strategii pentru păstrarea identităţii naţionale a românilor din vecinătate şi din Balcani şi asigurarea unui număr suficient de secţii de votare peste hotare, la scrutinul parlamentar din decembrie.
Într-o rezoluţie adoptată la finalul lucrărilor celei de-a XIV-a ediţii a Universităţii de Vară ”Statul român şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO” de la Izvoru Mureşului, se arată că românii din jurul graniţelor ţării şi din Balcani sunt supuşi unui proces agresiv de asimilare, unele dintre comunităţile româneşti susţinând că nu beneficiază de drepturile impuse de standardele europene pentru minorităţile naţionale.
Potrivit sursei citate, pentru remedierea situaţiei sunt necesare înfiinţarea unui Minister al Românilor de Pretutindeni, ”o structură unică în Guvernul care să gestioneze relaţia cu românii de pretutindeni” şi elaborarea şi aplicarea ”în regim de urgenţă” a unei strategii prin care comunităţilor româneşti din vecinătate şi Balcani le sunt asigurate mijloacele necesare păstrării identităţii naţionale, iar Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Sud-Estul Europei să devină principalul partener de dialog al instituţiilor statului român.
De asemenea, se solicită mărirea numărului de deputaţi şi senatori care să reprezinte proporţional numărul cetăţenilor români din diaspora şi Basarabia, facilitarea acordării cetăţeniei române pentru etnicii români din jurul frontierelor şi Balcani, simplificarea procedurilor de redobândire a cetăţeniei române, precum şi adoptarea legii privind statutul, rolul şi funcţiile limbii române ca limbă oficială a României, pe modelul altor state membre UE.
Participanţii la Universitatea de Vară au cerut, totodată, ca partidele politice româneşti de pe cele două maluri ale Prutului să îşi asume un Acord pentru Reunire, ”care să ducă până în 2018 la integrarea completă a Republicii Moldova cu România” şi reînfiinţarea Oficiului pentru Republica Moldova ”în subordinea primului ministru”, înfiinţarea Institutului Cultural Român (ICR) la Kiev, cu filiale la Cernăuţi şi Ismail, şi a ICR la Moscova, cu o filială la Sankt Petersburg, înfiinţarea unui Muzeu virtual al Românilor de pretutindeni şi punerea în aplicare a ordonanţei de guvern privind reparaţia Casei Memoriale Aron Pumnul din Cernăuţi, ca sediu al Muzeului Mihai Eminescu.
În document se precizează că este nevoie şi de identificarea mecanismelor necesare prin care să fie aplicat principiul reciprocităţii în materie de respectare a drepturilor minorităţilor naţionale cu statele care au minorităţi pe teritoriul României, de inventarierea situaţiilor de încălcare de către Ucraina a Tratatului Bilateral din 1997 în partea referitoare la asigurarea drepturilor naţionale ale etnicilor români şi analizarea de către MAE a posibilităţilor de renegociere a Tratatului, astfel încât partea ucraineană să asigure în fapt respectarea acestor drepturi naţionale, precum şi monitorizarea respectării şi implementării Recomandării APCE nr. 1845 (2008) privind situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române din Serbia.
În finalul documentului dat publicităţii sâmbătă, lectorii, cursanţii şi organizatorii universităţii au mai solicitat modificarea metodologiei de selecţie a bursierilor, elaborarea, de către Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, a unei hărţi electronice a tuturor zonelor locuite de români şi asigurarea unui număr suficient de secţii de votare peste hotare, ”ţinând cont de numărul real al cetăţenilor români cu drept de vot, precum şi de numărul de secţii de votare organizate în scrutinele anterioare”.
Rezoluţia adoptată la finalul ediţiei a XIV-a ediţii a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului va fi înaintată Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului şi Guvernului României, precum şi partidelor parlamentare şi neparlamentare.
Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului s-a desfăşurat, de luni până sâmbătă, în judeţul Harghita, la lucrări participând mai mult de o sută de persoane, între care parlamentari de pe cele două maluri ale Prutului, miniştri, cursanţi din ţară şi din Albania, Bulgaria, Croaţia, Italia, Macedonia, Serbia, Ucraina şi Ungaria, conferenţiari din centre universitare ale României şi Republicii Moldova şi lideri de opinie din diaspora.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
