Ordonanţa de comasare a alegerilor europarlamentare cu cele locale ajunge la CCR, în urma contestaţiei Forţa Dreptei la ICCJ

Demersul Forţa Dreptei a venit după refuzul Avocatului Poporului de a da curs, fără niciun fel de temei, cererii formulate de liderii alianţei Dreapta Unită, mai arată comunciatul de presă al Forţei Dreptei.

„Solicităm preşedintelui Curţii Constituţionale stabilirea unui termen de judecată cu celeritate, ţinând cont de imperativul clarificării calendarului electoral aflat în desfăşurare. Admiterea sesizării de neconstituţionalitate a Forţa Dreptei de către CCR va duce la organizarea alegerilor locale la termen, ţinând cont de durata mandatului aleşilor locali, la finalul lunii septembrie a acestui an. Menţionăm că sesizarea CCR nu afectează în niciun fel desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European la data de 9 iunie”, mai indică sursa citată.

Conform comunicatului de presă, sesizarea de neconstituţionalitate este întemeiată pe aspecte indubitabile referitoare la încălcarea legii fundamentale şi a jurisprudenţei consolidate a Curţii Constituţionale în materie electorală şi a rigorilor pe care trebuie să le îndeplinească ordonanţele de urgenţă. Analiza de la nivelul CCR, oricât de partizană ar fi intereselor politice ale actualului Guvern, nu poate să ocolească aspectele flagrant neconstituţionale ale ordonanţei de urgenţă, întrucât printr-o astfel de decizie judecătorii Curţii Constituţionale ar anula efectiv rolul instituţional al acestui organism fundamental într-o democraţie şi într-un stat de drept.

Forţa Dreptei mai atenţionează asupra faptului că „suntem în prezenţa celei de-a doua decizii a ÎCCJ cu privire la sesizarea CCR asupra neconstituţionalităţii OUG 21/2024 pentru comasarea alegerilor în ansamblul său”.

„Reluăm solicitarea adresată Avocatului Poporului de a înainta, la rândul său, sesizarea de neconstituţionalitate în baza motivaţiilor puse la dispoziţie de partidele din alianţa Dreapta Unită.  Totodată, somăm conducerile celor două camere ale Parlamentului să urgenteze parcursul legislativ al OUG 21/2024, astfel încât dezbaterea parlamentară să se desfăşoare în procedură de urgenţă, iar grupurile parlamentare să-şi poată exercita, la rândul lor, dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale”, mai spune sursa menţionată.

Argumentele invocate de Forţa Dreptei împotriva OUG 21/2024 privesc neconstituţionalitatea:

„- în ansamblul său, prin încălcarea art. 115, alin. (4) din Constituţie, întrucât nu a fost justificată în mod real şi efectiv necesitatea obiectivă a comasării alegerilor, nici urgenţa reglementării şi nu a fost prezentată situaţia neprevăzută şi excepţională care să reclame adoptarea ordonanţei;

- în integralitate, în raport cu art. 1, alin. (5) din Constituţie, deoarece motivarea prezentată pentru adoptarea ordonanţei de urgenţă este lipsită de fundament, conţine informaţii false, este lipsită de coerenţă şi este prezentată o justificare superficială;

- în raport cu art. 115, alin. (6) din Constituţie, întrucât ordonanţa afectează drepturile electorale şi regimul instituţiilor fundamentale, în raport cu modificarea operată în domeniul legislaţiei electorale;

- în raport cu art. 1, alin. (3) şi (5) din Constituţie, întrucât sunt afectate principiile previzibilităţii normelor, stabilităţii şi securităţii juridice, în condiţiile în care Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia fixează o interdicţie de modificare a legislaţiei electorale cu mai puţin de 1 an înainte de alegeri, inclusiv în privinţa compunerii comisiilor electorale;

- faţă de art. 2, alin. (1) din Constituţie, cu privire la exercitarea suveranităţii poporului prin intermediul organelor reprezentative, rezultate din alegeri libere, periodice şi corecte;

- faţă de art. 8, alin. (2) din Constituţie, întrucât soluţia legislativă a relegalizării traseismului politic contravine rolului constituţional al partidelor politice de a contribui la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor;

- prin raportare la art. 36, art. 37, art. 38 şi art. 16 din Constituţie, întrucât ordonanţa de urgenţă aduce atingere dreptului de vot, dreptului de a fi ales şi principiului egalităţii în drepturi, având în vedere modificarea regulilor referitoare la competitorii politici, la compunerea comisiilor electorale în care le-a fost restrâns dreptul de reprezentare (cum este cazul Biroului Electoral Central), la imposibilitatea exprimării votului de către cei care ar fi împlinit vârsta majoratului până în luna septembrie, precum şi la imposibilitatea de a candida simultan la alegerile locale şi europarlamentare în calitate de candidat independent în cazul unui scrutin, şi de candidat pe listă de partid în cazul celuilalt scrutin;

- în raport cu art. 147, alin. (4) din Constituţie, întrucât ordonanţa de urgenţă încalcă în mod vădit toată jurisprudenţa Curţii Constituţionale în domeniul legislaţiei electorale, a interzicerii traseismului politic, şi cu precădere, în privinţa ipotezei comasării alegerilor naţionale”, conchide sursa menţionată.

Şi reprezentanţii REPER au transmis, luni, că excepţia de neconstituţionalitate ridicată de partid prin contestaţia depusă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) privitor la decizia Biroului Electoral Central de a elimina reprezentantul REPER din BEC a fost reţinută de ICCJ, care a dispus transmiterea spre soluţionare către Curtea Constituţională a României.

Urmărește-ne și pe Google News