Judecătorii CCR Livia Stanciu şi Ştefan Minea consideră, în cadrul unor opinii separate ataşate deciziei de respingere a judecării pe fond a OUG 13, că excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului ar fi trebuit admisă şi judecată pe fond de către Curtea Constituţională (CCR).
Livia Stanciu şi Ştefan Minea au redactat, fiecare în parte, câte o opinie separată la decizia prin care CCR a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a OUG 13, ridicată de Avocatul Poporului, opiniile separate fiind publicate, joi, pe site-ul Curţii Constituţionale.
Fosta preşedintă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) consideră că, pe de o parte, CCR ar fi trebuit să admită excepţia Avocatului Poporului şi, pe de altă parte, să constate că OUG 13 este neconstituţională atât din punctul de vedere al modului în care a fost adoptată, argumentând că nu se justifica urgenţa, cât şi din punctul de vedere al conţinutului.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
În ceea ce priveşte admisibilitatea controlului de constituţionalitate, Stanciu explică faptul că CCR nu ar fi trebuit să refuze să se pronunţe asupra OUG 13, chiar dacă actul normativ nu mai era în vigoare la momentul judecării. Un argument este acela că, deşi abrogată, OUG 13 putea fi repusă în vigoare printr-o lege de aprobare în Parlament sau printr-o lege de respingere a OUG 14, cea care a abrogat ordonanţa în cauză.
”Oricare dintre variantele menționate (inclusiv posibila adoptare a unei legi de respingere a ordonanței de urgență abrogatoare, și efectele sale juridice) trebuiau avute în vedere de Curtea Constituțională, pentru corecta interpretare a sintagmei «în vigoare», în scopul de a elimina, pentru viitor, normele neconstituționale din cuprinsul actului criticat și a preveni astfel intrarea lor în vigoare. Avem în vedere un control de constituționalitate abstract, care, prin excelență, este nu doar de tip sancționator, ci și preventiv, pe de o parte, dar și efectivitatea controlului de constituționalitate, pe de altă parte”, explică Livia Stanciu în opinia separată ataşată deciziei CCR de respingere a judecării OUG 13 pe motiv că a fost abrogată.
După ce a argumentat necesitatea admisibilităţii judecării OUG 13, fosta preşedintă a ÎCCJ explică faptul că actul normativ ar fi trebuit declarat neconstituţional pe motiv că nu se justifica urgenţa acestuia.
Livia Stanciu invocă decizii mai vechi ale CCR prin care aceasta a statuat că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată și urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. Or, în cazul adoptării OUG 13 nu exista nici urgenţă, nici situaţia extraordinară şi nici motivarea urgenţei din cuprinsul ordonanţei nu stă în picioare. Judecătoarea spune că măsurile prevăzute de ordonanţă ar fi trebuit incluse într-un proiect de lege care să fie transmis Parlamentului pentru dezbatere.
Al treilea argument adus de Livia Stanciu în favoarea declarării neconstituţionale a OUG 13 ţine de aspectul soluţiilor legislative reglementate. Ea critică punctual conţinutul ordonanţei, pe care o consideră, prin prisma prevederilor referitoare la favorizarea infractorului, la abuzul în serviciu, la neglijenţa în serviciu şi la conflictul de interese, ”un pericol la adresa statului de drept”.
”Dezincriminarea unor fapte, reconfigurarea elementelor constitutive ale unor infracțiuni, nesancționarea încălcării unor valori fundamentale, toate acestea efectuate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2017, pun în pericol instituțiile statului de drept, democrația, drepturile omului, echitatea și justiția socială”, concluzionează Livia Stanciu.
La rândul său, judecătorul Ştefan Minea susţine în cadrul propriei opinii separate ataşate deciziei CCR de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de Avocatul Poporului, că OUG 13 ar fi trebuit respinsă doar din cauza modului în care a fost adoptată, explicând că nu se justifica urgenţa. Spre deosebire de Livia Stanciu, Minea mai spune că CCR nu avea competenţă să se pronunţe asupra conţinutului ordonanţei de urgenţă, deoarece aceasta nu mai era în vigoare.
Pe 9 februarie, Curtea Constituţională a respins ca inadmisiblă sesizarea Avocatului Poporului pe OUG 13, pentru că ordonanţa a fost abrogată.
”Avocatul Poporului era îndreptăţit să ne sesizeze referindu-se la o ordonanţă care era în vigoare. În ceea ce priveşte admisibilitatea cererii, potrivit articolului 29 din legea noastră de organizare, noi verificăm constituţionalitatea legilor sau ordonanţelor în vigoare. Din punctul acesta de vedere,vă rog să constataţi că ordonanţa 13 a fost abrogată şi, din acest punct de vedere, noi nu putem constata admisibilitatea sesizării, dacă ordonanţa a întrunit condiţiile de extraordinar, de oportunitate, nici pe fond, nici pe modalitatea extrinsecă de control. În aceste condiţii, cu majoritate de voturi, am luat decizia respingerii sesizării ca devenită indamisibilă”, declara preşedintele CCR, Valer Dorneanu.
”Acum pornim de la realitatea că OUG 13 nu există”, a mai spus preşedintele CCR.
Valer Dorneanu a explicat că CCR s-a pronunţat în trecut pe acte normative abrogate, dar numai în cazul în care judecătorii au fost sesizaţi prin excepţie de neconstituţionalitate ridicată în timpul unui proces şi numai atunci când respectivul act normativ a produs efecte înainte de a fi abrogat.
”N-am găsit elemente care să fi fost deja aplicate, să fi produs efecte juridice. Dacă va exista aşa ceva, sigur vor exista remediile prevăzute de Constituţie şi de legea noastră de organizare”, a declarat Dorneanu.
Întrebat ce se va întâmpla dacă OUG 14, prin care a fost respinsă OUG 13, va intra în vigoare, preşedintele Curţii Constituţionale a susţinut că CCR nu judecă după supoziţii.
”Atât din pledoaria Avocatului Poporului, cât şi a procurorului am dedus că noi ar trebui să ne pronunţăm asupra constituţionalităţii pentru că s-ar putea ca OUG 14, care a abrogat OUG 13, să fie la rândul ei abrogată şi atunci nu ştiu ce consecinţe se produc. Noi nu judecăm o cauză după supoziţii, după posibilităţi. În momentul în care cineva va ataca ordonanţa 14, atunci cel care va fi obligat să o soluţioneze va stabili toate urmările legate de efectele ordonanţei 13 care s-ar fi putut produce. Corelaţiile de acolo vor trebui făcute atunci, nu acum. Acum pornim de la adevărul că ordonanţa 13 nu există, nu mai există activul legislaţiei, se poate presupune că ea chiar nu există”, a spus preşedintele CCR.
Nu în ultimul rând, Valer Dorneanu a transmis Parlamentului şi Guvernului să colaboreze loial, nu să comunice peste gard.
”Consecinţele care se vor întâmpla ulterior pentru rezolvarea problemelor care au făcut obiectul ordonanţei, adecvarea cu deciziile noastre, modificarea unor texte din Codul penal toate acestea sunt probleme ale Executivului şi ale Parlamentului. Ei vor trebui să stabilească împreună pe baza unei cooperări loiale, şi nu comunicări peste gard, modalitatea cea mai adecvată pentru rezolvarea acestor situaţii care sunt reale. În primul rând reală este necesitatea de a-şi adecva Parlamentul şi Guvernul legislaţia după deciziile noastre”, a conchis Dorneanu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
