Nicolae Ciucă: Războiul de agresiune al Rusiei din Ucraina este cel mai tragic şi violent din Regiunea Extinsă a Mării Negre / Rusia nu trebuie să câştige! / Vom sprijini Ucraina cu tot ce are nevoie pentru a-şi atinge obiectivul de eliberare a ţării

”Este un privilegiu pentru mine să mă aflu aici, la invitaţia Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), una dintre cele mai prestigioase instituţii din lume, specializată în studii de pace şi securitate. În fiecare an, mă folosesc de rezultatele cercetărilor SIPRI pe subiecte precum: conflicte, armament, controlul armelor, dezarmarea. Din acest motiv, am acceptat cu mare bucurie să susţin un discurs aici, cu tema: ”Ameninţări şi oportunităţi în zona Mării Negre”, a afirmat premierul în discurs. 

 

Şeful Executivului a arătat că ”regiunea extinsă a Mării Negre, aşa cum o numim, este un concept strategic care include marea şi statele riverane, Republica Moldova şi regiunea Caucazului, interdependente în ceea ce priveşte securitatea şi reunite într-o dilemă de securitate”. ”Este o regiune de importanţă strategică pentru România, oferindu-ne ieşire la mare şi acces la comerţul internaţional şi suntem foarte bucuroşi că a devenit, începând cu Summit-ul NATO de la Madrid şi noul Concept Strategic, o regiune de importanţă strategică şi pentru NATO. În plus, Departamentul de Stat al SUA precum şi Congresul american pregătesc o strategie americană privitoare la Marea Neagră, pe care o salutăm cu siguranţă!”, a arătat premierul. 

 

Nicolae Ciucă a arătat că ”regiunea Mării Negre prezintă o importanţă strategică”, el menţionând că ”Regiunea Extinsă a Mării Negre s-a constituit întotdeauna într-o graniţă geopolitică sau o punte între Europa, Orientul Mijlociu şi Asia, compusă din popoare, culturi şi interese politice diverse”.

 

”Ameninţările la adresa regiunii au izvorât din diferenţe, războaie şi rivalităţi dezvoltate în regiune. Dar Regiunea Extinsă a Mării Negre reprezintă şi o oportunitate în ceea ce priveşte construirea de punţi, relaţii comerciale, respect şi înţelegere reciprocă. Este, de asemenea, regiunea care ar putea fi aleasă pentru a testa consolidarea încrederii, cooperarea şi reconcilierea post-conflict, când se va ivi momentul potrivit pentru perspectivele păcii”, a spus premieru.

 

”Chiar în acea regiune, Rusia a inventat şi susţinut mai multe conflicte prelungite, conflictele îngheţate, transformate după 2008, odată cu războiul ruso-georgian de 5 zile, în motive de interferenţă militară. De altfel, Rusia a folosit mai multe mijloace de ’soft power’, dar sub nivelul agresiunii de tip hibrid, cum ar fi sprijinul politic, dominaţia spaţiului public al acelor ţări, războiul informaţional. A folosit intens influenţa şi constrângerile faţă de vecini. Şi obişnuieşte să transforme resursele energetice– în special gazul –într-o armă împotriva tuturor vecinilor săi şi a ţărilor UE. Adevăratul scop a fost păstrarea influenţei, destrămarea controlată a Uniunii Sovietice în aşteptarea vremurilor mai bune pentru a reconstrui imperiul, prevenirea independenţei reale a acelor ţări, blocarea evoluţiilor lor către democraţie, stabilitate, a aspiraţiile lor către integrarea în UE şi NATO, pentru libertatea şi prosperitatea cetăţenilor lor. Mai mult, instituţiile de integrare alternativă propuse de Rusia – fie că este vorba de CSI, Uniunea Eurasiatică, Spaţiul Economic Comun, ori CSTO (Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă) – nu erau atractive pentru acele ţări din cauza formatului asimetric care păstra dominaţia Rusiei în regiune”, a explicat premierul. 

 

Ciucă a subliniat că ”Rusia a acceptat formal, la începutul anilor '90, calea către democraţie şi economia de piaţă, drepturile individuale, libertatea de exprimare şi concurenţa echitabilă, apoi s-a îndreptat către o altă direcţie, cu aşa-zisa democraţie suverană, controlul centralizat al economiei şi marilor companii de stat (mai ales în energie) de către “siloviki” în numele regimului”.

 

”Mai mult, şi-a asumat unilateral să apere „ruşi, rusofoni şi compatrioţi” în spaţiul post-sovietic, instrument de intervenţie în toate politicile vecinilor săi. Toate au vizat, cu siguranţă, Regiunea Extinsă a Mării Negre, în mod direct. Rusia a fost un jucător geopolitic tot timpul, sperând să reconstruiască fostul imperiu sovietic într-o formă diferită. Acest lucru a fost ilustrat de discursurile istorice deviante ale preşedintelui Putin după anexarea Crimeei şi agresiunea militară rusă în regiunile de est ale Ucrainei, în 2014, şi mai ales în 2021, înainte de lansarea războiului”, a declarat premierul în cadrul conferinţei.

 

Potrivit şefului Executivului, ”importanţa strategică a Mării Negre nu mai poate fi ignorată în contextul războiului din Ucraina”. ”Şi să nu uităm, când se întrevede  o lipsă de atenţie, cineva va încerca să profite de situaţie”, a completat el. 

 

Premierul a arătat că al doilea punct este influenţa securităţii legate de războiul pe scară largă din Ucraina asupra Regiunii Extinse a Mării Negre.

 

”Rusia a readus chestiunile legate de război şi pace în Europa, în vecinătatea noastră directă. Un război de agresiune pe scară largă a fost lansat în Ucraina, un război care a debutat cu un blitzkrieg şi s-a transformat rapid într-un război de uzură, ca urmare a hotărârii curajoase a Ucrainei de a-şi apăra teritoriul, cetăţenii şi independenţa, şi a devenit ulterior un război îndelungat, sau chiar, aşa cum îl defineşte deja preşedintele Putin, un război perpetuu cu Occidentul, democraţiile liberale, SUA, Europa şi NATO”, a afirmat prim-ministrul român. 

 

Războiul de agresiune al Rusiei din Ucraina este cel mai tragic şi violent din Regiunea Extinsă a Mării Negre, iar prioritatea acum este capacitatea noastră de a răspunde la războiul rus de agresiune din Ucraina”.

 

”Rusia nu trebuie să câştige. Ucraina trebuie să-şi păstreze independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială. Şi Rusia ar trebui să plătească pentru război, pentru distrugerea Ucrainei, pentru crimele de război şi ar trebui să ne asigurăm că războiul nu se va întoarce niciodată ca instrument de rezolvare a ambiţiilor, problemelor interne şi aspiraţiilor politice externe. Revizionismul, neo-imperialismul şi lipsa de respect pentru ordinea bazată pe reguli nu sunt acceptabile în secolul 21. Principiile Cartei ONU, precum şi cele ale Cartei de la Paris şi ale Actului Final de la Helsinki trebuie să prevaleze”, a afirmat premierul. 

 

El a menţionat că, mai mult, invocarea apărării ruşilor, rusofonilor şi compatrioţilor ca motiv pentru declanşarea unui atac pe scară largă este o ameninţare directă la adresa tuturor vecinilor Rusiei.

 

”Folosirea acestei motivaţii pentru a declanşa un război generează instabilitate şi dăunează tuturor căilor de cooperare, dezvoltare şi coeziune a societăţii. Precedentul Ucrainei şi ingerinţa Rusiei în spaţiul public al tuturor acestor state independente îi face pe toţi cei din spaţiul post-sovietic să simtă că ar putea fi următorii pe lista de intervenţii”, a psus premierul.

 

El a menţionat că, în domeniul militar, poate spune, pornind de la experienţa mea militară – că trebuie să sprijinim efortul Ucrainei de a se apăra în faţa unui război neprovocat, ilegal şi ilegitim.

 

”Vom sprijini Ucraina cu tot ce are nevoie pentru a-şi atinge obiectivul de eliberare a ţării. Din partea noastră, trebuie de asemenea să conferim o puternică coerenţă flancului estic al NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră, de la Marea Nordului la Marea Neagră, a devenit acum mai mult decât o alegere strategică corectă. Este o cale de acţiune vitală”, a spus premierul. 

 

El a mai spus că prezenţa aliată consolidată şi robustă în regiunea Mării Negre, conştientizarea şi monitorizarea constantă a tuturor provocărilor din zonă ar trebui să fie complementare.

 

”De asemenea, trebuie să apărăm libertatea de navigaţie. Abuzul de exerciţii militare şi blocarea consecutivă luni la rând, dacă nu ani de zile, a unor zone importante ale Mării Negre pentru navigaţie sau survol, nu sunt acceptabile, ca şi intervenţiile în spaţiul aerian de deasupra apelor internaţionale. Acestea dăunează riveranilor, schimburilor comerciale, securităţii alimentare şi economiei întregii Regiuni Extinse a Mării Negre. În prezent, trebuie să analizăm ameninţările şi instrumentele de subminare a securităţii Regiunii extinse a Mării Negre şi a lumii”, a declarat premierul. 

 

Nicolae Ciucă a arătat că în regiunea noastră, nu este vorba doar de un război pe scară largă. ”De fapt, situaţia din Regiunea Extinsă a Mării Negre nu a fost niciodată, după prăbuşirea comunismului, complet paşnică, din cauza „chestiunilor neterminate” transformate în conflicte prelungite. Când va veni momentul, nu trebuie să pierdem ocazia de a aborda toate problemele de securitate din regiune. De aceea, pacea în această parte a lumii înseamnă soluţii de durată la toate problemele, inclusiv conflictele prelungite. De aici şi necesitatea de a evita a lăsa alte chestiuni şi instrumente neterminate cu potenţial de a fi folosite pentru constrângeri, ingerinţe sau relansarea unei operaţiuni militare în regiunea noastră”, a afirmat el. 

 

”Nu putem omite aici acţiunile şi prezenţa tuturor instrumentelor războiului hibrid în regiune. Comerţul, dependenţa energetică, minoritatea rusă şi prevalenţa fostelor simboluri imperiale, sunt prezente alături de influenţa exercitată prin reprezentanţii elitei legaţi de Moscova subminând într-o oarecare măsură independenţa şi libera alegere a soluţiilor de către acele state independente. Războiul informaţional a fost prezent în toate momentele, prin posturile ruseşti, propagandă, măsuri active în timp ce operaţiunile psihologice sunt mai actuale în aceste zile de război”, a precizat premierul. 

 

Potrivit premierului, în domeniul securităţii alimentare, blocarea libertăţii de navigaţie a venit cu limitări severe ale exporturilor de cereale prin Marea Neagră, care au provocat distorsiuni majore ale preţurilor alimentelor în întreaga lume, cel mai deranjant în ţările cel mai puţin capabile să le facă faţă, în special în Africa şi Orientul Mijlociu.

 

”În acest context, iniţiativa „Culoarele de Solidaritate” ale Uniunii Europene (EU’s Solidarity Lanes) şi extinderea Iniţiativei ONU privind cerealele de la Marea Neagră(UN’s Black Sea Grain Initiative) devin cu atât mai importante. De menţionat că peste 50% din aceste exporturi au fost expediate prin Marea Neagră în ultimele luni. De la începutul invaziei din Ucraina, portul românesc Constanţa, cel mai mare de la Marea Neagră, a fost principala poartă de acces pentru transporturile de cereale ucrainene către lumea exterioară şi, în total, peste 14 milioane de tone de cereale ucrainene şi alte produsele agricole au tranzit România”, a spus şeful Executivului în discurs. 

 

”Luaţi în considerare şi sectoarele de energie şi conectivitate.  Aruncaţi o privire la conductele şi cablurile deja existente în regiune sau care pot conecta actorii acesteia şi la legăturile de transport. Zona se află la intersecţia a două coridoare majore, coridorul strategic Marea Neagră-Marea Caspică şi coridorul Marea Nordului–Marea Baltică-Marea Egee. Privind din această perspectivă, se poate observa cu adevărat atenţia pe care iniţiative precum Belt and Road o atrag în regiune. Mobilitatea militară pe frontul estic, precum şi proiectele de infrastructură legate de Iniţiativa Celor Trei Mări vor oferi un nivel mai ridicat de rezilienţă şi securitate. Referitor la geostrategie, la fel ca în alte cazuri, se aplica vorba “pentru tango, este nevoie de doi parteneri”. Deci, dacă o regiune este importantă strategic pentru un actor (cum s-a dovedit a fi pentru Rusia), ceilalţi nu îşi pot permite să o ignore”, a spus el. 

 

Premierul a menţionat că o a patra idee fundamentală este că fără NATO şi UE nu poate exista o pace durabilă, bazată pe valori.

 

”Într-un fel, acesta poate fi un lucru inutil de menţionat, din moment ce organizaţiile sunt prezente aici, prin ţările membre sau aspirante. Ceea ce cred este că angajamentului lor actual în regiune îi lipseşte o natură mai sistematică. Vedem că SUA începe să lucreze la o strategie pentru Marea Neagră. NATO se uită mai atent la regiune. UE are deja implementate unele instrumente, cum ar fi Sinergia Mării Negre. Cu toate acestea, aş susţine că există loc pentru o strategie mult mai adaptată, mai hotărâtă şi mai strategică, aşa cum o cer provocările actuale. Istoria, inclusiv cea foarte recentă, arată că o identitate cu adevărat globală pentru comunitatea Euro-atlantică de valori şi securitate nu poate fi construită în absenţa unei vecinătăţi puternice şi stabile”, a arătat premierul Ciucă. 

 

Şeful Executivului a ţinut să precizeze că posibilele căi de acţiune occidentală în soluţionarea provocărilor regionale pot fi văzute ca un proces cu două componente: în primul rând, asigurarea faptului că Ucraina câştigă războiul; în al doilea rând, reconstruirea regiunii şi integrarea celor cu vocaţie europeană şi euro-atlantică în UE şi NATO, revitalizând în acelaşi timp aranjamentele de securitate construite în jurul OSCE. Permiteţi-mi să subliniez clar că perspectiva europeană şi euro-atlantică a partenerilor estici – în conformitate, bineînţeles, cu interesele lor naţionale – este singura opţiune solidă pentru pace, stabilitate şi prosperitate pe termen lung pe continent, aşa cum ar trebui să se întâmple şi în ceea ce priveşte Balcanii de Vest.

 

”Deciziile istorice şi vizionare din acest an de a deschide procesele de aderare cu partenerii estici, prin acordarea Ucrainei şi Republicii Moldova statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană şi recunoaşterea perspectivei europene a Georgiei,  consolidează investiţiile UE în dezvoltarea democratică şi stabilitatea regiunii. Trebuie să-i sprijinim să avanseze pe această cale, ca parte a unei viziuni europene pe termen lung vizând asigurarea dezvoltării, stabilităţii şi securităţii. În acelaşi timp, lansarea negocierilor de aderare între UE şi Albania şi respectiv Republica Macedonia de Nord la 19 iulie 2022 şi acordarea statutului de ţară candidat Bosniei şi Herţegovinei reprezintă, de asemenea, o recunoaştere a importanţei strategice a Balcanilor de Vest pentru securitatea şi dezvoltarea întregii Europe”, a spus premierul. 

 

El a mai afirmat că al cincilea punct se referă la stabilizare şi reconstrucţie. ”Acolo avem două chestiuni strategice: abordarea conflictelor prelungite şi asigurarea eficacităţii aranjamentelor de securitate în Europa; şi sprijinirea reformelor interne în ţările care aspiră la aderarea la UE şi NATO, asigurând aderarea acestora la valorile democratice şi ajutând la dezvoltarea regiunii prin intermediul unei conectivităţi durabile şi transparente. Într-un cuvânt, consolidarea rezilienţei în întreaga regiune”, a spus el. 

 

”Asigurarea eficacităţii aranjamentelor de securitate cu scopul de a soluţiona conflictele necesită o privire nouă asupra aranjamentelor de securitate pe care le avem acum în vigoare. OSCE şi aranjamentele construite în jurul ei rămân valabile. Dar ar trebui să le consolidăm mecanismele funcţionale. Trebuie să ne asigurăm că în nicio perspectivă viitoare, un membru nu poate submina stabilitatea pe continent şi securitatea tuturor”, a arătat premierul. 

 

”Apoi, trebuie să ne uităm la rezilienţa noastră strategică în regiunea Mării Negre. Pe de o parte, ar trebui să ne concentrăm pe  rezilienţa “soft” a valorilor noastre: nu numai să ne asigurăm că principiile democratice sunt puse în practică, ci şi să asigurăm că sunt ferite de manipulare şi subversiune. O cerinţă inevitabilă pentru succesul unui astfel de demers se referă la nivelul de alfabetizare digitală a populaţiei şi la capacitatea ei de a analiza cu discernământ sursele de informare”, a explicat premierul.

 

”Vorbind despre rezilienţă, permiteţi-mi să spun câteva cuvinte aici despre Republica Moldova, care se confruntă în aceste zile cu un adevărat atac asupra democraţiei şi stabilităţii sale din partea Moscovei. Trebuie să ne sprijinim vecinii să depăşească această grea încercare! Pe de altă parte, trebuie să abordăm aspectele legate de rezilienţa “hard”: energie, transport, infrastructură digitală. Infrastructura noastră trebuie să fie dezvoltată, interconectată şi bine protejată. În orice moment, implicarea sectorului privat este un element cheie pentru succesul politicilor de conectivitate. Reconstrucţia Ucrainei este o parte a acestei chestiuni. Având în vedere amploarea distrugerii, va dura o generaţie.  Un lucru înţelept de urmat este să nu se acţioneze izolat, ci ca parte a unei abordări regionale mai ample, ţinând cont de nevoi similare ale altor state, precum Republica Moldova, ţară candidată la statutul de membru UE alături de Ucraina. România este dispusă să sprijine şi să participe la acest proces de reconstrucţie. Dat fiind că pot fi utilizate multe instrumente în acest proces, cuvintele cheie ar trebui să fie: coerenţa şi nesuprapunerea eforturilor”, a mai afirmat prim-ministrul.  

 

 

”Sper că am reuşit să vă ofer o imagine asupra complexităţii provocărilor şi oportunităţilor din regiunea Mării Negre. Înainte de a încheia, rezumând unele dintre cele prezentate de mai sus, vreau să subliniez că pentru a aborda aceste provocări şi a potenţa oportunităţile din regiunea Mării Negre, trebuie asiguraţi unii factori esenţiali. Ar trebui să se asigure un parteneriat transatlantic puternic – piatra de temelie a securităţii euro-atlantice – precum şi o implicare solidă a SUA. În acelaşi timp, cooperarea strânsă şi complementară dintre NATO şi UE pentru a răspunde provocărilor comune cu care se confruntă ambele organizaţii în zona Mării Negre, este, de asemenea, o condiţie importantă pentru creşterea potenţialului regiunii Mării Negre.

Nu în ultimul rând, promovarea respectului pentru dreptul internaţional şi a cooperării regionale bazate pe încredere şi relaţii de bună vecinătate este esenţială pentru a facilita toate aceste procese şi pentru a asigura securitatea, stabilitatea şi prosperitatea regiunii Mării Negre”, a afirmat premierul în dinalul discursului. 

Urmărește-ne și pe Google News