Europarlamentarul PNL Mircea Hava scrie luni, despre dezacordul din coaliţie pe pensiile speciale, că clasa politică îşi sufleca mânecile şi trece la renegocierea negocierii taman când e mai bine să primeşti ce ai cerut în timp ce europenii ne privesc ca turma pe ciobanul care refuză să mulgă. El arată că ”prin felul în care este gestionată situaţia de miniştrii titulari, absolut lamentabil, pierdem credibilitate în faţa instituţiilor europene şi guvernelor din celelalte 26 de state membre, dar mai ales pierdem în faţa românilor”.
”Există o listă lungă de bucurii pe care primarii României le prezintă, azi, comunităţilor pe care le păstoresc. Sunt îndesate în conturile de social-media toate semnările de contracte pe PNRR, la un loc cu poza ce dovedeşte drumul de Bucureşti. Mă bucură toată cerneala de pe contracte pentru că, teoretic, asta înseamnă bani. Sper doar ca verdele de azi, de la semaforul finanţărilor pe PNRR, să nu se transforme, brusc, fără faza de avertizare, într-un roşu la implementare”, spune europarlamentarul PNL.
Hava arată că ”sunt câteva semne care cer să fie puse sub lupă şi analizate la rece câteva posibile scenarii de întârzieri în materializarea unor contracte, de pe anumite capitole de finanţare”.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Poate cel mai important, dar nu voi insista acum, e dezacordul din coaliţie asupra pensiilor speciale. Clasa politică îşi sufleca mânecile şi trece la renegocierea negocierii taman când e mai bine să primeşti ce ai cerut, în schimbul la ce ai promis că faci. Asta în timp ce europenii ne privesc ca turma pe ciobanul care refuză să mulgă. Pare că ne obrăznicim şi nu ne pasă nici de timpul pierdut, nici de banii pe care riscăm să-i pierdem. Dar despre asta, mai vorbim. Prin felul în care este gestionată situaţia de miniştrii titulari, absolut lamentabil, pierdem credibilitate în faţa instituţiilor europene şi guvernelor din celelalte 26 de state membre, dar mai ales pierdem în faţa românilor”, spune eurodeputatul liberal.
Potrivit lui Hava, ”întârzierea aducerii în ţară a tranşei doi din PNRR, acum şi a oricărora pe viitor, înseamnă întârzieri în onorarea obligaţiilor de plată către beneficiari, mai târziu”.
”Mă gândesc în special la administraţiile locale, care sunt cele mai apropiate de oameni şi nevoile lor. Guvernul trebuie să înţeleagă odată pentru totdeauna că primarii şi preşedinţii de consilii judeţene, nu mai pot fi întârziaţi din implementarea obligaţiilor legale pe care le-au semnat cu ministerele pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene, dar şi a celor naţionale”, arată el.
Liberalul mai afirmă că ”o altă chestiune care va produce, foarte probabil, renunţări şi dezamăgiri implică PNRR, Componenta 5 - Valul renovării”.
”Renovarea moderată sau aprofundată a clădirilor publice, şi nu numai, presupune nişte costuri maxime admise de 440 euro/mp pentru varianta moderată şi de 500 de euro/mp pentru lucrări aprofundate. Se pare că aceste cotaţii, rezultate la conceperea PNRR, prin 2021, reprezintă, azi, mai mult decât o invitaţie la cumpătare pentru primari sau cei care au aplicat pentru această componentă. E uşor de intuit că piaţa şi preţurile actuale nu se lasă înduplecate de aceste estimări, iar primele îngrijorări iau, deja, în discuţie cum se vor acoperi diferenţele. Avem şi criza majoră a forţei de muncă calificate din construcţii! Pentru că, e clar, constructorii, tot mai puţini în actualul context aglomerat în care se aleargă pe multe culoare de finanţare simultan, se vor îndrepta către lucrări cu o marjă de profit cât mai mare. Aceeaşi situaţie e şi în cazul clădirilor de locuit, a blocurilor, unde limitele sunt chiar mai mici. Până la montatul schelelor, lucru care nu se va întâmpla mai repede de 2024, ar fi cazul să ne revenim cu toţii cât mai rapid din acest ricoşeu provocat de diferenţa de preţuri de acum şi să începem să căutăm variante pentru ca diferenţele să fie acoperite din fonduri guvernamentale. Adică, exact în maniera în care s-au mai rezolvat astfel de situaţii cu ajutorul OUG 64/2022 sau al Ordonanţei 15/2021”, spune europarlamentarul PNL.
”Ar fi mai mult decât normal ca tot ceea ce se ştie de pe acum să fie anticipat şi rezolvat cu rostul de a le garanta beneficiarilor măcar o problemă mai puţin şi o şansă mai mare în implementare. Pentru că forţa de muncă, mobilitatea şi disponibilitatea ei, nu o mai poate garanta nimeni. E clar că până la îngrijorarea că vom rămâne fără profesionişti în instituţiile strategice şi de forţă, am rămas fără muncitori şi ingineri pe şantiere”, mai subliniază Hava.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
