Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, afirmă că România a făcut „paşi enormi” în negocierile în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), el susţinând că aceste negocieri provoacă nemulţumirea unor ţări mari din Uniunea Europeană. Ministrul afirmă că transporturile, educaţia, sănătatea, pădurile sunt componentele „cele mai avansate” în cadrul negocierilor. ”Comisia este destul de chichiricioasă, ca să spun aşa, în momentul ăsta, pentru că după ce-şi dă ok-ul pe o componentă, până în 2026 nu prea mai are ce să facă pentru a supraveghea implementarea acelei componente”, a declarat ministrul la Digi 24.
„În cazul PNRR, de la bun început trebuie să pui toate detaliile, toate proiectele, toate investiţiile, tot costingul, toate jaloanele, pe,ani şi apoi după ce Comisia acceptă această componentă, tu îţi vezi de treabă. Când mai faci un pas, mai iei o tranşă de bani. Deci Comisia este destul de chichiricioasă, ca să spun aşa, în momentul ăsta, pentru că după ce-şi dă ok-ul pe o componentă, până în 2026 nu prea mai are ce să facă pentru a supraveghea implementarea acelei componente. Este un cu totul alt sistem de muncă. A fost o muncă enormă, o presiune enormă pe noi şi am făcut paşi enormi pe cele mai multe dintre componente, pe altele suntem în negocieri”, a afirmat Cristian Ghinea sâmbătă, la Digi 24.
Ministrul afirmă că transporturile, educaţia, sănătatea, pădurile sunt componentele „cele mai avansate”.
Conform acestuia sănătatea este „o componentă foarte avansată” în cadrul PNRR, iar autorităţile române îşi menţin punctul de vedere conform căruia solicită o alocare substanţială pentru infrastructura rutieră, deşi Comisia Europeană consideră că alocarea pentru transport solicitată de România este prea mare.
Pentru împăduriri, oficialii europeni au salutat decizia României de a accesa bani prin PNRR , dar au atras atenţia asupra faptului că România nu a accesat banii alocaţi prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, a afirmat Ghinea, care a catalogat drept „legitimă” observaţia Comisiei Europene.
Ministrul a vorbit şi despre alocările către autorităţile locale prin PNRR, arătând că în această chestiune comisia are o opinie diferită.
În ceea ce priveşte planurile României de a dezvolta sistemul de irigaţii cu bani accesaţi prin PNRR, ministrul a explicat că aceasta nu este considerată o componentă care poate fi accesată prin PNRR pentru că irigaţiile „nu sunt considerate verzi, pentru că (...) în logica de analiză de politici la Bruxelles acest gen de sisteme de irigaţii pe care noi le avem consumă foarte multă apă şi ei zic că a consuma apa fără să ai foarte clar o strategie de management al apei (...) să investeşti din nou în sisteme de irigaţii nu faci decât să foloseşti o apă pe care începi să nu o mai ai”.
Conform acestuia unele ţări mari sunt nemulţumite de modul în care se evaluează aceste planuri.
„De altfel, Comisia, public, site-ul Comisiei a dat această comunicare şi ăsta e şi mesajul pe care l-am primit eu la Bruxelles: e mai bine să mai stăm să lucrăm pe componente pentru ca apoi procesul de evaluare din partea Comisiei pe 14 indicatori de evaluare (...) şi Comisia vrea, şi noi suntem de acord cu această abordare, să reluăm cât mai multe probleme înainte de începutul evaluări formale, astfel încât să devină un proces simplu după depunerea oficială. Sunt ţări mari destul de supărate pe această metodă a Comisiei. (...) Premierul Franţei s-a burzuluit acum vreo trei săptămâni că procesul durează prea mult şi e prea complicat şi foarte multă rumoare începe să fie la Bruxelles pe acest calendar şi acest mod de lucru”, precizează Cristian Ghinea.
Vicepremierul Dan Barna a anunţat miercuri că oficialii Comisiei Europene au comunicat autorităţilor române că nu sunt de acord cu propunerile legate de investiţii din bani europeni prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru realizarea unor sisteme de irigaţii, întrucât acest aspect nu ţine de redresarea după pandemia de COVID. "Avem în continuare discuţia legată de acceptarea componentei de infrastructură, care pentru noi e de viaţă şi de moarte. E discuţia în curs", afirmă el.
"Unele dintre teme au fost acceptate, despre alte teme Comisia Europeană a spus: dom'le, cred că vă sunt necesare, dar nu vă dăm bani din PNRR pentru asta. Irigaţii (ca exemplu - n.r.). Ei au zis nu este o reformă care ajută la rezilienţă după COVID, pentru că acest instrument la nivel european a fost gândit ca instrument prin care statele să se repună pe picioare după criza COVID. Şi unele teme sunt acceptate, alte teme... Nu e vorba că nu ne dau bani deloc. La unele au spus că e alocarea prea mare şi sunt dispuşi să dea sume mai mici. Avem în continuare discuţia legată de acceptarea componentei de infrastructură, care pentru noi e de viaţă şi de moarte. E discuţia în curs. Nu au respins, dar e o discuţie în curs legată de calibrare”, a afirmat Dan Barna, miercuri seară, la TVR.
Premierul Florin Cîţu a declarat joi, întrebat în legătură cu afirmaţiile lui Barna, că CE nu a refuzat ceva, este vorba despre o remodelare ce există deja în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru a intra exact în tiparele pe care le ia în calcul Comisia.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a convocat pentru luni o întâlnire cu responsabilii din Guvern şi din alte zone care lucrează la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Şeful statului a adăugat că va fi evaluată prima opinie a Comisiei Europene cu privire la PNRR şi vor fi discuţii despre îmbunătăţirea Planului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
