Teodor Meleşcanu, propus ministru de Externe, a primit avizul favorabil din partea comisiilor parlamentare reunite de politică externă şi pentru românii de pretutindeni, el fiind avizat cu 29 de voturi “pentru” şi 11 „împotrivă”. În timpul audierii, Meleşcanu a precizat că, la alegerile prezidenţiale din 2014 din Diaspora, a făcut tot ceea ce i-a stat în putinţă, fără a încălca legea, pentru ca numărul de români care au participat la vot să crească.
Meleşcanu a afirmat că scopul Ministerului de Externe îl reprezintă promovarea intereselor fundamentale ale României, în contextul participării la NATO şi UE.
“Din punctul meu de vedere, această audiere e mult mai simplă pentru toţi ceilalţi colegi. În materie de politică externă e vorba de o politică de consens naţional care trebuie să aibă continuitate şi coerenţă, scopul fiind promovarea intereselor fundamentale ale României în contextul participării la NATO şi UE”, a afirmat Teodor Meleşcanu.
El a subliniat că principalele patru priorităţi ale mandatului său sunt: pregătirea Preşedinţiei României a Consiliului UE în 2019; revigorarea diplomaţiei tradiţionale bilaterale; reformarea şi modernizarea sistemului de protecţie a cetăţenilor români din străinătate şi implicarea mult mai directă şi mai completă a MAE în diplomaţia economică.
De asemenea, Meleşcanu a susţinut că obiectivul său este ca “România să devină cea mai importantă putere politică, economică şi militară din sud-estul Europei”.
Ministrul propus la Externe a mai spus că prima prioritate a sa o reprezintă relaţiile cu ţările vecine, însă, în prezent, nici Marea Neagră „nu mai este un vecin bun pentru România”.
“Pentru mine politica externă a României, eu o concep sub aspectul unor cercuri concentrice. Prima prioritate pentru mine sunt ţările vecine. Din păcate, la ora actuală relaţiile noastre cu vecinii nu sunt relaţii foarte bune sau aşa cum le-am dori noi. Până acum aveam o zicală: cel mai bun vecin al României este Marea Neagră. Nici măcar Marea Neagră nu mai este un bun vecin, prin militarizarea Crimeei şi prin schimbarea dramatică a echilibrului strategic în această zonă. În aceeaşi primă zonă intră Ungaria, Bulgaria, Serbia, Moldova şi Ucraina. Deci, sunt ţări vecine. Pentru toate avem în programul de guvernare prevăzute foarte multe lucruri”, a subliniat el.
În ceea ce priveşte relaţia cu Ungaria, Teodor Meleşcanu a spus: “E adevărat, eu am o obligaţie morală pentru dezvoltarea acestor relaţii, căci în 1996 am negociat şi semnat la Timişoara Tratatul de bază între România şi Ungaria. Parteneriatul strategic, care a fost unul dintre documentele importante, a rămas din păcate la nivel de documente. Printre primele acţiuni pe care le voi face vor fi cele legate de ţările vecine, evident, Ungaria fiind una dintre ele”.
Referitor la alegerile prezidenţiale din 2014 din Diaspora, când a fost pentru opt zile ministru de Externe, între cele două tururi de scrutin, a spus că a făcut ”tot ceea ce i-a stat în putinţă”, ca numărul de români care au participat la vot să crească.
”Am făcut tot ceea ce mi-a stat în putinţă, fără a încălca în niciun fel legea, ca numărul de români care participă la alegeri să crească pentru a avea o idee foarte clară. În primul tur au votat la alegerile prezidenţiale 165.000 de oameni în secţiile din străinătate. În turul doi, şi datorită măsurilor pe care le-am luat, au votat 325.000 de români, ceea ce înseamnă o creştere”, a precizat Teodor Meleşcanu.
El a arătat că una dintre soluţiile pentru o mai bună conlucrare cu românii din străinătate va fi adoptarea unei legi privind Diaspora, care să conţină mecanisme de sprijin pentru aceştia.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
