Senatorul ALDE Teodor Meleşcanu, propunerea pentru Ministerul de Externe, a mai ocupat această funcţie între 1992 şi 1996, apoi din nou în 2014, pentru doar opt zile, între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale, când a fost însărcinat cu rezolvarea problemelor legate de votul din diaspora, însă a fost criticat pentru rezultate. El a fost şi ministru al Apărării în Guvernul Tăriceanu şi a fost numit în 2012 şef al SIE de către Traian Băsescu.
Teodor Meleşcanu s-a născut în Brad, Hunedoara, are 75 de ani şi este diplomat de carieră de 50 de ani, primind gradul diplomatic în 1966.
A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1964 şi a urmat cursuri postuniversitare pe relaţii internaţionale între 1964 şi 1966, primind titlul de Dotor în Drept Internaţional în 1973 de la Universitarea din Geneva.
Din 1966 a fost angajat al Ministerului Afacerilor Externe, ajungând la gradul de ambasador. Înainte de 1989, Meleşcanu a activat în cadrul Misiunii Permanente a României de pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite.
După Revoluţie, Meleşcanu a continuat să activeze în MAE, ajungând secretar de stat, iar apoi ministru de Externe în 1992, în timpul guvernării Nicolae Văcăroiu.
După încheierea acestui mandat, Meleşcanu devine senator al PDSR, însă după un an demisionează şi, în 1997, a fondat partidul ApR (Alianţa pentru România), alături de foşti alţi membri ai PDSR, candidând şi la alegerile prezidenţiale din 2000, însă a obţinut sub 2% din voturi. După această perioadă, ApR fuzionează cu PNL, Meleşcanu primind astfel şi funcţii de conducere în partid.
În acea perioadă, Meleşcanu a fost şi un apropiat al omului de afaceri Dinu Patriciu, pentru care a lucrat în grupul Rompetrol în Consiliul de Administraţie.
Pe listele PNL candidează din nou la Senat în 2004, după o pauză de patru ani. În 2006, când era vicepreşedinte al Senatului, a fost implicat în scandalul nepoatei senatorului PNL Norica Nicolai, care a votat în locul ei în plen. Meleşcanu a fost atunci surprins de camerele de luat vederi escortând-o pe nepoata liberalei la ieşirea din spatele plenului.
În 2007, spre finalul mandatului Guvernului Tăriceanu, Meleşcanu este numit ministru al Apărării, iar la începutul lunii ianuarie devine, pentru o lună, şi ministru interimar al Justiţiei, pe fondul scandalului între Tăriceanu şi preşedintele Traian Băsescu privind numirea Noricăi Nicolai.
În 2008, candidează din nou pentru un mandat de senator, din partea PNL, dar demisionează în 2012, înainte de finalizarea mandatului, după ce preşedintele Traian Băsescu l-a numit şeful Serviciului de Informaţii Externe. Anterior, fusese propus de PNL ca judecător la Curtea Constituţională, însă propunerea nu a trecut de plenul controlat de PDL-PSD.
După doi ani, în 2012, Meleşcanu demisionează din fruntea SIE pentru a reveni în politică, anunţându-şi candidatura la alegerile prezidenţiale din 2014.
După primul tur al alegerilor prezidenţiale, în care a obţinut doar puţin peste 1%, Teodor Meleşcanu anunţă că îl va susţine în al doilea tur pe candidatul PSD, Victor Ponta, care deja îl anunţa pe Meleşcanu într-un post de consilier prezidenţial după 16 noiembrie.
Între cele două tururi, Meleşcanu este propus şi ministru de Externe, în locul lui Titus Corlăţean, care demisionase ca urmare a scandalului provocat de scrutinul din diaspora, în care românii acuzau Guvernul că le-a împiedicat votul. Corlăţean demisionase invocând faptul că nu poate înfiinţa noi secţii de votare între cele două tururi.
Mandatul lui Meleşcanu a durat însă doar 8 zile. În timpul său, Meleşcanu a suplimentat bugetul MAE pentru organizarea alegerilor, însă nici el nu a înfiinţat noi secţii, invocând restrângerile legale. În schimb, a anunţat că va dota secţiile de votare cu pixuri şi formulare pentru "fluidizarea" procesului. În acele zile, Meleşcanu a făcut mai multe afirmaţii care au fost criticate, spunând că, pentru a reuşi să-şi exprime votul, românii din diaspora ar trebui să vină mai devreme la secţie. În privinţa votului din Paris, cel mai controversat, ministrul de Externe le-a recomandat românilor să meargă la o altă secţie de votare, aflată la 385 de kilometri de capitala franceză.
Odată cu demisia, venită la scurt timp după turul al doilea al prezidenţialelor, Meleşcanu a spus că nu are ce să îşi reproşeze, pentru că votaseră de trei ori mai mulţi români decât la primul tur.
După înfrângerea lui Victor Ponta şi plecarea din MAE, Meleşcanu intră în aparatul de lucru al premierului Ponta, pe un post de consilier, în care stă însă doar un an, până în decembrie 2016. A fost eliberat din funcţie de premierul Dacian Cioloş.
În ianuarie 2016, Teodor Meleşcanu îşi reia cariera politică, intrând în ALDE. El a candidat la alegerile parlamentare din decembrie pentru un nou mandat de senator, al patrulea.
Potrivit celei mai recente declaraţii de avere, completate în luna noiembrie, când şi-a depus candidatura la alegerile parlamentare, Meleşcanu are teren forestier în Braşov de 4,5 hectare, precum şi un teren agricol, de 5800 mp, ambele obţinute prin moştenire.
El are un apartament în Bucureşti de 127,6 mp şi o casă în Chiajna, Ilfov, de 580 de mp. Meleşcanu deţine şi un autoturism Audi A6 din 2006.
La categoria obiectelor valoroase, senatorul ALDE a declarat patru ceasuri în valoare totală de 14.500 de euro.
Meleşcanu are un cont bancar de 83.422 de lei şi nu are datorii.
În anul anterior, Meleşcanu a obţinut venituri de peste 40.000 de lei ca profesor la SNSPA, precum şi aproape 15.000 de lei de la Universitatea Hyperion şi Universitatea Titu Maiorescu.
Meleşcanu are şi pensie de la MAE în valoare de 93.780 de lei anual. Meleşcanu a solicitat şi pensie specială de parlamentar, de pe urma căreia a câştigat 13.000 de lei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
