Ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, a declarat miercuri, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei, că ne confruntăm cu o deteriorare gravă a situaţiei de securitate în zonă şi în lume şi nu există niciun indiciu că această tendinţă s-ar putea estompa, ea arătând că MAE a devenit o instituţie-cheie de securitate naţională, care trebuie să pregătească şi să operaţionalizeze în mod temeinic interacţiunea statului român cu partenerii externi.
Ministrul de Externe a declarat în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomaţiei româneşti că ”situaţia internaţională rămâne instabilă şi trăim în continuare cele mai complicate vremuri de după cel de-al Doilea Război Mondial.”.
”Ne confruntăm cu o deteriorare gravă a situaţiei de securitate în zona noastră şi în lume şi nu există niciun indiciu că această tendinţă s-ar putea estompa. Speranţa că dezvoltarea economică, progresul tehnologic, şi promovarea valorilor şi democraţiei conduc inevitabil la pace şi stabilitate internaţională - excepţiile având doar un caracter izolat sau trecător - se disipă sub ochii noştri”, a spus Luminiţa Odobescu.
Ea a precizat că tema acestei ediţii este ”Acţiunea diplomatică într-o lume instabilă”, iar în aceste două zile vor discuta căile şi mijloacele prin care diplomaţia română va acţiona în perioada următoare.
”Mai mult ca niciodată, Ministerul Afacerilor Externe a devenit o instituţie-cheie de securitate naţională, care trebuie să pregătească şi să operaţionalizeze în mod temeinic interacţiunea statului român cu partenerii externi. Într-o lume instabilă, securitatea şi rezilienţa devin repere esenţiale pentru politica externă. În egală măsură, Ministerul Afacerilor Externe trebuie să conlucreze strâns cu diverşii parteneri instituţionali interni – Administraţia Prezidenţială, cancelaria Prim-ministrului, ministere, agenţii, Parlament, mediul privat, instituţii academice sau societate civilă. Efortul trebuie să fie unul colectiv şi coordonat pentru a fi eficient”, a arătat Odobescu.
Ministrul a subliniat că o politică externă bună se poate face numai în rezonanţă cu o politică internă bună iar în sens invers, contextul internaţional influenţează politica internă, iar diplomaţia se află la intersecţia dintre cele două.
Odobescu a mai arătat că în contextul geopolitic şi de securitate complex şi complicat în care operăm, am reuşit să obţinem numeroase succese în proiectele şi demersurile diplomatice în care ne-am angajat: sprijinirea multi-dimensională a Ucrainei, dar şi a Republicii Moldova, atât în plan bilateral, la nivelul UE şi al NATO şi, evident, în plan internaţional. În plan european, prin eforturile noastre susţinute am reuşit paşi mari pe calea europeană a celor două ţări.
”De asemenea, am reuşit consolidarea dimensiunii de securitate şi a Parteneriatului Strategic cu SUA, precum şi consolidarea Flancului Estic, promovarea unei abordări consolidate pentru Marea Neagră la nivel european şi NATO; revigorarea dialogului diplomatic cu statele din Balcanii de Vest, dar şi din regiuni geografice unde am fost absenţi o lungă perioadă. În plus, am obţinut progrese în ceea ce priveşte coordonarea procesului de aderare a României la OCDE, cu parcurgerea rapidă şi temeinică a etapelor de negociere; organizarea cu succes a alegerilor europarlamentare, într-un număr record de secţii de votare în afara ţării; extinderea, îmbunătăţirea şi eficientizarea serviciilor consulare; demararea unui proces de renovare şi modernizare a ambasadelor României, care sunt cartea noastră de vizită în exterior”, a completat ministrul de Externe.
”Vom continua să ne facem datoria şi să ne servim ţara cu tot ceea ce ştim şi putem, la aceleaşi standarde ridicate de profesionalism, pentru a promova activ rolul şi obiectivele strategice ale României în lume. În acelaşi timp, suntem conştienţi că resursele limitate nu pot fi compensată mereu sau în totalitate de eforturile noastre suplimentare, iar punerea în operă a multitudinii de proiecte diplomatice în care suntem angrenaţi, dar şi gestionarea provocărilor complexe în actualul context global necesită alocarea de resurse extinse. Am demarat, de altfel, acest proces de completare a resurselor, care a fost unul din obiectivele mele prioritare atunci când am preluat mandatul de ministru”, a mai spus ea.
Luminiţa Odobescu a subliniat că este imperios să consolidăm în continuare aparatul diplomatic actual, prin asigurarea resurselor umane şi financiare adecvate şi prin ameliorarea statutului diplomatului român şi compatibilizarea lui cu cel al omologilor din străinătate.
”Sunt ferm convinsă că apelul meu va fi corect recepţionat şi vom găsi înţelegerea necesară pentru a putea asigura atât resursele necesare unei bune funcţionări a Ministerului Afacerilor Externe şi a misiunilor noastre diplomatice şi consulare, pentru atingerea obiectivelor majore de politică externă care stau în faţa noastră, cât şi investiţiile în infrastructura proprietate a statului român în străinătate, aflată de cele mai multe ori într-o stare dificilă, o situaţie care afectează direct, inclusiv la nivelul opiniei publice, imaginea noastră. Şi noi suntem convinşi şi determinaţi să lucrăm în acest sens şi vreau încă o dată să vă mulţumesc pentru sprijinul dumneavoastră personal în acest proces”, a arătat ministrul.
Ministrul Luminiţa Odobescu a prezentat câteva din priorităţile politico-diplomatice care ne preocupă şi pe care le vom aprofunda în cadrul sesiunilor noastre tematice şi de lucru. Într-o lume instabilă avem nevoie de securitate. ”De la începerea războiului, România a sprijinit constant Ucraina. O vom face în continuare cât timp va fi necesar, în paralel cu participarea noastră la demersurile internaţionale şi europene de sancţionare a Rusiei. Facem aceste eforturi pentru a ajuta Ucraina să reziste şi pentru a bloca o eventuală extindere a agresiunii ruse către alte ţări, cu efecte dezastruoase pentru noi toţi. Ele sunt investiţii în propria noastră securitate, în securitatea europeană şi într-o ordine globală bazată pe reguli”, a spus Odobescu.
Ea a menţionat că la nivel bilateral s-a decis ridicarea relaţiei cu Ucraina la nivel de Parteneriat Strategic şi am avut deja o primă şedinţă comună a Guvernelor român şi ucrainean, ”în octombrie 2023, la Kiev. Participăm la iniţiativele UE şi NATO de susţinere a efortului de apărare al Ucrainei, iar în marja recentului Summit NATO de la Washington am încheiat un acord de cooperare în domeniul securităţii. Astfel, România participă la o reţea de sprijin pe termen lung pentru securitatea Ucrainei”, a precizat ministrul.
Potrivit Luminiţei Odobescu, abordarea României este una regională. ”Dorim ca atunci când este discutată situaţia Ucrainei, să fie avută în vedere şi Republica Moldova. Raţionamentul nostru ţine atât de considerente geopolitice, cât şi de pragmatism şi de realitatea de la frontiera noastră. Viziunea regională a României urmăreşte transformarea regiunii Mării Negre într-o zonă a păcii, securităţii şi conectivităţii”, a afirmat ea. Ministrul a mai spus că pentru întărirea securităţii şi cooperării în regiune au urmărit dezvoltarea parteneriatelor regionale.
”Împreună cu Bulgaria şi Turcia am activat în iulie Grupul Naval de contracarare a minelor. Am încheiat o înţelegere în domeniul mobilităţii militare cu Bulgaria şi Grecia, iar alta este în discuţie cu Turcia. Ministerul de Externe a fost parte importantă a eforturilor naţionale de consolidare a posturii aliate din regiune şi de pe întreg Flancul Estic, inclusiv în ceea ce priveşte planurile de apărare şi întărirea structurilor de comandă”, a spus ea.
Miistrul a mai afirmat că, dintr-o perspectivă mai largă, pe dimensiunea securităţii în Europa, abordarea noastră urmăreşte întărirea capacităţii generale a NATO de apărare colectivă.
”Pentru România, aşa cum a subliniat şi Preşedintele României, Prim-ministrul României, Preşedintele Senatului, o Alianţă unită şi eficace, susţinută de o relaţie transatlantică puternică, este indispensabilă pentru menţinerea păcii şi securităţii în Europa. Mesajul transmis la recentul Summit NATO de la Washington a fost extrem de clar: acţionăm în strânsă coordonare pentru a fi pregătiţi să apărăm împreună fiecare palmă din teritoriu aliat. Asigurarea unei descurajări şi apărări eficace pe întreg Flancul Estic, inclusiv în domeniul apărării aeriene şi antirachetă, sunt priorităţile pe care le avem în faţă”, a subliniat Odobescu.
Luminiţa Odobescu a menţionat că prin acţiunea noastră diplomatică vom continua sprijinul activ pentru îndeplinirea eficientă a acestor obiective.
”În acelaşi timp, ne confruntăm cu provocări şi ameninţări de tip nou. Actorii statali revizionişti recurg tot mai des la instrumentarul hibrid şi cibernetic, intensifică acţiunile de dezinformare, şi propagandă, pe fondul creşterii riscurilor de securitate pentru partenerii cei mai apropiaţi ai României, iar răspunsul nostru la această realitate cu care ne confruntăm va trebui consolidat în perioada următoare”, a afirmat ea. Într-o lume instabilă avem nevoie de proiecte comune.
Potrivit lui Odobescu, ”Uniunea Europeană şi dezvoltarea proiectului european rămân o prioritate pentru România”.
”Obiectivul nostru este consolidarea rezilienţei democratice a Uniunii. În contextul tranziţiei spre un nou ciclu instituţional european, pentru următorii cinci ani vom promova dezvoltarea de politici bazate pe nevoile cetăţenilor, pe nevoile comunităţilor, convergenţa sporită la nivelul UE, reducerea decalajelor dintre regiuni şi consacrarea unei Uniuni cu influenţă majoră la nivel global. Aderarea României la spaţiul Schengen la sfârşitul lunii martie anul acesta, cu frontierele aeriene şi maritime, a fost un prilej de recunoaştere a eforturilor noastre în materie de protecţie a frontierelor. Procesul însă trebuie finalizat cât mai rapid, prin ridicarea controalelor la frontierele terestre. Este nevoie de toate eforturile noastre diplomatice pentru a evidenţia atât contribuţia decisivă a României la securitatea Uniunii, cât şi capacitatea sa de a aborda orice provocări ale zonei Schengen”, a ţinut să sublinieze Luminiţa Odobescu în discurs
. Ea a mai afirmat că o dimensiune fundamentală a politicii noastre externe rămâne aprofundarea parteneriatelor cu actorii care împărtăşesc viziuni şi valori similare.
”România îşi menţine angajamentul deplin pentru coeziunea transatlantică şi consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii. După cum am putut remarca şi cu ocazia întrevederii cu secretarul de stat american Antony Blinken şi a sesiunii de dialog strategic dintre România şi SUA, care au avut loc luna trecută, la Washington, parteneriatul bilateral este robust şi dinamic. Menţinem interesul strategic de creştere a prezenţei SUA în ţara noastră, atât în plan militar, cât şi economic şi al rezilienţei. Rămânem angajaţi în avansarea proiectelor-fanion de cooperare bilaterală în domeniul energiei nucleare şi pentru realizarea obiectivului de accedere a României în programul Visa Waiver”, a spus Odobescu.
Despre relaţia cu Canada, ministrul a menţionat că a semnat o declaraţie de parteneriat consolidat România-Canada, acum două săptămâni, cu ocazia întâlnirii cu ministrul canadian al afacerilor externe.
”Vom continua eforturile în vederea dezvoltării interacţiunii noastre cu toţi partenerii europeni, inclusiv cu cei strategici sau cu cei cu relevanţă strategică. În Europa, ne-am intensificat cooperarea cu Germania, Franţa, Italia, Spania, Polonia, Marea Britanie şi Bulgaria. Cu Turcia suntem angajaţi într-un dialog politic tot mai susţinut în ultimii ani. Cu statele baltice şi cu alte state din zona central şi est-europeană împărtăşim nu doar acelaşi obiective de consolidare a colaborării bilaterale, ci şi acelaşi preocupări grave de securitate, pe care am avut ocazia şi vom avea ocazia să le abordăm în mesaje şi abordări comune, inclusiv în cadrul Formatului Bucureşti 9”, a spus ea.
În ceea ce priveşte Balcanii de Vest, ministrul de Externe a precizat că a relansat dialogul bilateral, cu vizite în mai multe state din Balcani, cu vizitele colegilor mei din Balcani la Bucureşti, având ca principal obiectiv creşterea prezenţei româneşti şi susţinerea securităţii regionale, respectiv a parcursului european a ţărilor din zonă
. ”Deschiderea noastră este din ce în ce mai pregnantă şi faţă de celelalte regiuni ale lumii. În raport cu regiunea Caucazului de Sud, ne dorim consolidarea cooperării politice şi practice cu Azerbaidjan şi Armenia. Susţinem normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări, în acord cu principiile de drept internaţional. Diversificarea cooperării economice şi energetice este în centrul obiectivelor noastre în relaţia cu statele din Asia Centrală”, a adăugat Odobescu. Potrivit ministrului, ”pacea şi prosperitatea în Europa depind, în mare măsură, de stabilitatea Orientului Mijlociu şi Africii de Nord”. ”Dorim să avem o contribuţie valoroasă la eforturile politice de soluţionare a conflictelor şi de reconstrucţie post-conflict din această regiune. Evoluţiile din Israel şi Gaza, în special în urma atacului terorist din 7 octombrie 2023, au demonstrat o dată în plus că pacea justă şi de durată în regiune necesită soluţii politice, iar în dosarul israeliano-palestinian singura perspectivă viabilă rămâne soluţia celor două state, cu respectarea dreptului la securitate al Statului Israel şi a aspiraţiilor legitime ale poporului palestinian”, a explicat ea.
Odobescu a mai spus că, în privinţa ţărilor din Indo-Pacific, o regiune cu relevanţă strategică din ce în ce mai mare pentru noi, vizăm consolidarea dialogului politico-diplomatic, precum şi a formelor de cooperare pe paliere specifice: economic, tehnologic, ştiinţific şi cultural.
”Este, de aceea, foarte importantă continuarea implementării priorităţilor şi proiectelor subsumate parteneriatului strategic cu Japonia, parteneriatului strategic cu Republica Coreea, reînnoit în acest an, şi a parteneriatului extins cu India. De asemenea, vizita prim-ministrului vietnamez la Bucureşti, în luna ianuarie, a deschis noi perspective pentru colaborarea cu statele din regiune. După ce, în ultimii ani am făcut eforturi susţinute pentru revitalizarea relaţiilor cu statele din America Latină şi Caraibi, am continuat şi în acest an contactele bilaterale cu partenerii noştri din regiune, cu care împărtăşim valori fundamentale şi avem interese convergente, atât în plan bilateral, cât şi în ceea ce priveşte apărarea multilateralismului bazat pe reguli”, a precizat Odobescu
. Ea a amintit că anul trecut, în 2023, a iiniţiat un proces de revigorare a relaţiilor cu Africa, asumându-ne un nivel de ambiţie adaptat nevoilor şi noilor realităţi româneşti, dar şi a celor de pe continentul african.
”A fost adoptată, aşa cum ştiţi, o Strategie naţională, pentru a cărei implementare ne propunem, în continuare, dinamizarea contactelor politice şi sectoriale, precum şi alocarea unui pachet corespunzător şi multidimensional de resurse. Toate aceste iniţiative diplomatice reprezintă oportunităţi importante pentru extinderea şi diversificarea relaţiilor bilaterale în multiple domenii, cu deosebire în plan economic şi comercial, dar şi educaţional şi cultural. Sunt uşi pe care diplomaţia le deschide, care trebuie însă urmate de acţiuni concrete din partea tuturor instituţiilor, a mediului de afaceri şi a mediului academic”, a arătat ministrul în discurs.
Luminiţa Odobescu a mai declarat că într-o lume instabilă avem nevoie de proiecte de ţară iar î această etapă România urmăreşte dobândirea calităţii de membru al OCDE, iar Ministerul Afacerilor Externe asigură rolul de coordonare a procesului de aderare.
”În perioada următoare va trebui să ne coordonăm strâns cu toate instituţiile responsabile, astfel încât să atingem obiectivul aderării în 2026. Pe lângă beneficiile în plan intern - politici mai bune pentru cetăţenii noştri în aproape toate domeniile - pentru România, aderarea la OCDE înseamnă apartenenţa la o organizaţie esenţială în facilitarea cooperării economice internaţionale. Astfel, se va deschide calea pentru diversificarea relaţiilor bilaterale ale României cu toate statele membre şi candidate OCDE, inclusiv cele aparţinând unor regiuni mai îndepărtate cu potenţial economic ridicat. România va fi mai bine racordată la dezbaterile pe teme de interes global precum creşterea economică, comerţul liber, schimbările climatice sau inteligenţa artificială”, a mai spus ea.
Luminiţa Odobescu a mai declarat că România face demersuri pentru continuarea procesului de digitalizare, pentru extinderea reţelei consulare şi operaţionalizarea de noi oficii consulare, pentru a răspunde nevoilor cetăţenilor noştri. ”Pentru că a fost un an foarte complex din punct de vedere consular, mai ales pe fondul evoluţiilor recente de securitate din Orientul Mijlociu, aş vrea să îi felicit şi să le mulţumesc tuturor colegilor implicaţi în eforturile de facilitare a repatrierii cetăţenilor români din Statul Israel şi de evacuare a cetăţenilor români din Fâşia Gaza”, a transmis ministrul.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
