Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat miercuri seară cu 177 voturi ”pentru” (PSD, ALDE, UDMR) şi 79 voturi ”împotrivă” (PNL, USR) legea 304/2004 privind organizarea judiciară. Nu au fost aprobate alte amendamente faţă de cele adoptate în comisie, cele mai importante modificări privind înfiinţarea unei secţii speciale pentru investigarea procurorilor şi judecătorilor, inăsprirea condiţiilor pentru a ajunge procuror DNA sau DIICOT şi obligativitatea ca procurorul-şef al DNA să obţină avizul CSM dacă vrea să înfiinţeze servicii teritoriale.
Dezbaterea şi votul pe articole la legea 304/2004 au durat peste trei ore şi jumătate şi s-au desfăşurat potrivit noului regulament al Camerei Deputaţilor adoptat în prima parte a zilei.
Din cauza unei defecţiuni a sistemului de vot electronic, votul pe amendamentele admise şi pe articole a fost dat prin ridicare de mâini, iar votul final s-a dat prin apel nominal.
Actul normativ urmează să fie transmis Senatului, care este forul decizional în acest caz.
Cea mai controversată şi mai contestată modificare adusă legii 304/2004 privind organizarea judiciară în comisia condusă de Florin Iordache a fost înfiinţarea unei secţii de investigare a unor infracţiuni din Justiţie, care va funcţiona în cadrul Parchetului General şi va avea drept competenţe exclusive efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile de corupţie şi infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de procurori şi judecători.
Secţia specială de investigare a procurorilor şi judecătorilor a fost înfiinţată prin adoptarea de către comisie a unor amendamente depuse de senatorul PSD Şerban Nicolae.
”După articolul 88 se introduce o nouă secţiune: Secţia de Investigare a unor infracţiuni din justiţie”, se arată într-un prim amendament.
Al doilea articol detaliază competenţele secţiei nou-înfiinţate:
"În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înfiinţează şi funcţionează secţia de investigare a unor infracţiuni din justiţie care are competenţa exclusivă de a efecuta urmărirea penală pentru infracţiunile de corupţie şi a celor asimilate acestora, prevăzute de Codul penal şi de legea 78/2000, infracţiunile de serviciu sau în legătură cu acesta, precum şi a infracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai CSM, precum şi de procurori şi judecători militari”.
Înfiinţarea secţiei speciale de investigare a procurorilor şi judecătorilor a fost adoptată cu voturile PSD - ALDE - UDMR, împreună votând PNL şi USR. Reprezentantul PMP în comisia specială nu a participat la nicio şedinţă a comisiei.
De asemenea, comisia specială înăsprit condiţiile pentru accederea în DNA: a crescut vechimea minimă de la 6 la 8 ani în funcţia de procuror sau judecător, a introdus concursul obligatoriu, iar candidaţii nu trebuie să fi fost niciodată sancţionaţi disciplinar până în acel moment.
Concursul de admitere pentru procurorii care vor să activeze în cadrul DNA a fost introdus la propunerea UNJR şi AMR.
”Direcţia Naţională Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la propunerea sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in urma concursului organizat in acest sens, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii”, se arată la noul alineat (1), modificat, al articolului 87 din legea 303/2004 privind organizarea judiciară.
Tot la propunerea UNJR şi AMR au fost introduse două noi condiţii pentru a fi procuror DNA: vechime de minimum 8 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să nu fi fost sancţionaţi disciplinar.
”Pentru a fi numiţi în cadrul DNA, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi discilinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 8 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs susţinut în faţa secţiei de procurorir a CSM”, se arată în alin. (2) al art. 87 din actul normativ.
În ceea ce priveşte concursul pentru intrarea în DNA, acesta va consta din două probe: un interviu susţinut în faţa secţiei de procurori a CSM şi o probă având ca obiect evaluarea a minimum cinci rechizitorii alese aleatoriu, precum şi a altor acte întocmite de candidaţi şi considerate relevante de aceştia, din ultimii 5 ani de activitate.
O altă modificare adusă legii privind organizarea judiciară a fost instituirea obligativităţii pentru procurorul-şef al DNA să solicite avizul CSM pentru înfiinţarea de servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate.
”În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii, cu avizul secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii”, se arată în nou alineat (1) al articolului 86 din legea 304/2004 privind organizarea judiciară.
În legea în vigoare, DNA poate înfiinţa servicii teritoriale doar prin ordin al procurorului şef al Direcţiei, fără niciun aviz din partea altor instituţii. ”În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii”, se arată la articolul 86 din legea în vigoare.
De asemenea, comisia specială a modificat vechimea necesară a unui procuror pentru a intra la DIICOT, de la 6 la 8 ani.
”Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, sa aibă o bună pregătire proefsională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 8 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop", se arată în amendamentul adoptat chiar la propunerea DIICOT.
Tot în ceea ce priveşte DIICOT, comisia specială a introdus un nou articol în legea 304/2004 privind organizarea judiciară, potrivit căruia instituţia va trebui să eleboreze anual un raport de activitate pe care să-l prezinte ministrului Justiţiei şi CSM.
”Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism”, se arată în noul articol adoptat de comisia specială.
O obligaţie identică este prevăzută şi pentru DNA în legea în vigoare, care trebuie să prezinte, de asemenea, un raport anual ministrului Justiţiei şi CSM.
Un amendament adoptat de comisie a fost cel care prevede că soluţiile adoptate de un procuror pot fi infirmate de procurorul ierarhic superior, dacă acesta le apreciază ca fiind nelegale sau netemeinice. Noutatea constă în introducerea noţiunii de netemeinicie, până acum soluţiile unui procuror putând fi infirmate de superiorul ierarhic dacă erau considerate doar nelegale.
"Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice", se arată în alineatul (3), modificat, al articolul 64 din legea 304/2004.
Modificarea a fost propusă de UNJR şi CSM, fiind preluată sub formă de amendament de PSD şi ALDE.
De asemenea, comisia specială a adoptat un amendament la legea 304/2004, care prevede prevede că ”nu pot ocupa funcţia de ofiţer sau agent de poliţie judiciară, ofiţeri, chiar acoperiţi, ai serviciilor de informaţii, lucrători sau colaboratori ai acestora. Anterior numirii în funcţie aceştia vor da o declaraţie autentică că nu fac şi nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nu sunt sau au fost colaboratori sau informatori ai acestora”.
O altă modificare adusă de comisia specială legii privind organizarea judiciară a fost cea potrivit căreia judecătorii vor trebui să îşi motiveze deciziile în cel mult 90 de zile de la pronunţare.
”Hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării. În cazurile temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile de cel mult două ori”, se arată la alineatul (3) al articolului 16 din legea 304/2004.
Amendamentul, propus de PSD, a fost adoptat cu majoritate de voturi, fiind înregistrată o singură abţinere.
Principalul avocat a prevederii a fost preşedintele comisiei speciale, social-democratul Florin Iordache, care a argumentat că în prezent, în lipsa unei astfel de reglementări, sunt cazuri în care judecătorii ajung să iasă la pensie fără a redacta motivările deciziilor luate.
Un alt amendament adoptat de comisie prevede reconfigurarea sălii de judecată astfel încât să fie respectată egalitatea de arme dintre părţi.
”Configuraţia sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalităţii de arme în ceea ce priveşte aşezarea judecătorului, procurorilor şi avocaţilor”, se arată în amendamentul adoptat în unanimitate. Propunerea a fost făcută de Parchetul General şi a fost însuşită sub formă de amendament de UDMR.
Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei, condusă de social-democratul Florin Iordache, a adoptat luni, cu 14 voturi ”pentru” şi 5 voturi ”împotrivă”, un raport de admitere pentru legea 304/2004 privind organizarea judiciară.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
