Preşedintele Klaus Iohannis a găzduit, joi, la Palatul Cotroceni, întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, în cadrul căreia a vorbit despre priorităţile României, mai ales în plan extern. ”Anul 2019 a adus României un Guvern care rezonează cu Preşedintele în toate dimensiunile guvernării, inclusiv în ceea ce priveşte politica externă”, a spus şeful statului, potrivit căruia apartenenţa la Uniunea Europeană şi NATO rămân pilonii de bază ai politicii externe a României.
Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, joi, la Palatul Cotroceni, un discurs în cadrul întâlnirii anuale cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.
Iohannis a apreciat că perioada care urmează este ”esenţială pentru viitorul nostru, cu multe provocări importante, dar şi cu oportunităţi”.
”Anul 2019 a adus României un Guvern care rezonează cu Preşedintele în toate dimensiunile guvernării, inclusiv în ceea ce priveşte politica externă. Vă asigur, cu toată responsabilitatea, că voi urmări şi în continuare ca România să rămână, pe plan extern, un vector de stabilitate şi un promotor ferm al democraţiei. Politica noastră externă se va situa, ca şi până acum, sub semnul continuităţii şi predictibilităţii, însă se vor schimba, în mod firesc, unele accente şi nuanţe, menite să confere mai multă coerenţă şi consistenţă”, a spus şeful statului.
Acesta a anunţat că ”apartenenţa noastră la Uniunea Europeană şi NATO, împreună cu parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite ale Americii, rămân pilonii de bază ai politicii noastre externe”.
”În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, ne dorim să capitalizăm experienţa acumulată pe durata Preşedinţiei noastre de anul trecut. Am demonstrat că suntem un membru matur şi responsabil al Uniunii, capabil de implicare şi asumare a unor obiective complexe în consolidarea proiectului european. Ca susţinător constant al ideii unei Europe mai puternice, vom contribui la consolidarea proiectului european pe baza unui parteneriat onest şi deschis cu toate statele membre şi cu instituţiile europene. Vom acţiona pentru a avea o Uniune mai puternică, mai unită, mai competitivă şi mai incluzivă, mai sigură şi pe înţelesul tuturor cetăţenilor săi. Acestea au fost, de altfel, şi mesajele principale ale Declaraţiei de la Sibiu. De aceea, ne propunem să ne implicăm activ în Conferinţa privind Viitorul Europei”, a mai afirmat Iohannis.
Acesta consideră că ”avem nevoie de o abordare comună pe toate temele majore la nivel european”, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, agenda digitală, creşterea economică sau aprofundarea pieţei interne, migraţia şi azilul, agrearea unui buget ambiţios al Uniunii, politica de extindere, promovarea valorilor europene şi consolidarea acţiunii externe a Uniunii Europene.
”România va sprijini în continuare politica de extindere a Uniunii, îndeosebi pentru deschiderea cât mai curând posibil a negocierilor de aderare cu cele două state candidate - Macedonia de Nord şi Albania. Discuţia despre eficientizarea metodologiei de extindere nu trebuie în niciun caz să blocheze sau să întârzie acest proces. Totodată, vom continua să acţionăm pentru aderarea la Spaţiul Schengen, care va contribui semnificativ la consolidarea securităţii pentru întregul spaţiu de liberă circulaţie din Uniune şi, de asemenea, pentru aderarea la Zona Euro, atunci când toate condiţiile vor fi îndeplinite”, a mai spus şeful statului care a vorbit şi despre retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.
Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat nevoia unei Alianţe Nord Atlantice puternice, unite şi eficiente.
”În actualul context internaţional confruntat cu riscuri, provocări şi ameninţări mai vechi şi mai noi, nevoia unei Alianţe Nord Atlantice puternice, unite şi eficiente este mai mare decât oricând. NATO este o alianţă militară de succes şi vom continua să lucrăm foarte strâns, împreună cu ceilalţi Aliaţi, pentru ca ea să fie şi mai puternică. Suntem hotărâţi să ne respectăm în continuare angajamentele asumate vizând alocarea procentului de 2% din PIB pentru apărare şi vom continua să acţionăm pentru consolidarea posturii de descurajare şi apărare a Alianţei, mai ales pe Flancul său Estic. În acelaşi timp, fără a fi afectat efortul aliat la Marea Neagră, România va susţine o implicare sporită a NATO în Orientul Mijlociu şi în combaterea terorismului”, a mai declarat Iohannis.
”Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii rămâne o constantă a politicii noastre şi în contextul mai larg al interesului nostru consecvent pentru consolidarea relaţiilor transatlantice. Vom continua să aprofundăm relaţia bilaterală, pornind de la priorităţile strategice stabilite prin Declaraţia comună pe care am adoptat-o cu ocazia întrevederii cu Preşedintele Trump din august 2019. Dincolo de excelenta colaborare în domeniul apărării, vom urmări extinderea cooperării bilaterale printr-o definire mai cuprinzătoare a securităţii. Mă refer aici la domenii precum securitatea cibernetică şi a telecomunicaţiilor sau securitatea energetică. Promovarea schimburilor comerciale şi creşterea investiţiilor, consolidarea relaţiilor în domeniul educaţiei şi al cercetării, realizarea de progrese în privinţa ridicării vizelor pentru cetăţenii români constituie la rândul lor obiective importante pentru perioada următoare”, a completat şeful statului.
Acesta a anunţat, de asemenea, că vom acorda o deosebită atenţie dezvoltării în continuare a parteneriatelor şi relaţiilor strategice sau speciale cu Germania, Franţa, Polonia, Italia, Spania, Regatul Unit, Turcia sau Israel, alături de cele cu toţi vecinii noştri direcţi.
”În ceea ce priveşte Republica Moldova, reiterez poziţia României: parcursul european este singura şi cea mai sigură cale către reformarea profundă a instituţiilor, de natură să aducă beneficii palpabile cetăţenilor săi. Din păcate, aşa cum am mai spus, nu suntem deloc convinşi că actualul guvern de la Chişinău îşi propune acest obiectiv. De aceea, vom continua doar proiectele de sprijin care sunt dedicate direct cetăţenilor, proiectele cu impact la nivel local şi proiectele de interconectare strategică. Vom relua cooperarea deplină doar atunci când vom vedea la nivel guvernamental acţiune concretă îndreptată spre continuarea parcursului european, a procesului de reformă, cu precădere în domenii precum justiţia, administraţia şi combaterea corupţiei, de natură să asigure un parcurs democratic şi predictibilitate în plan intern şi extern”, a mai spus Iohannis.
Potrivit acestuia, direcţiile mari de acţiune, trasate în anii trecuţi, rămân valabile şi când vorbim despre Balcanii de Vest sau celelalte state ale Parteneriatului Estic.
”În plan mai larg, priorităţile noastre de politică externă vizează consolidarea relaţiilor, inclusiv a celor economice, cu alte state şi zone de interes din lume, între care se înscriu Japonia, Coreea de Sud, China, India, precum şi state din Asia, Africa, America Latină şi Caraibi. Ne propunem ca în 2020 să consolidăm durabil deschiderile din ultimii doi ani, unele fără precedent. Ne dorim un parteneriat strategic relevant cu Japonia, care să consolideze rezultatele vizitei istorice a Premierului Shinzō Abe de la Bucureşti, din 2018, şi sperăm ca acest obiectiv să se materializeze în anul viitor, la aniversarea centenarului relaţiilor politico-diplomatice”, a completat Iohannis.
”În ceea ce priveşte situaţia recentă de criză din Orientul Mijlociu, am exprimat deja, după cum cunoaşteţi, poziţia României, deci nu o s-o reiau în detaliu. Dar vreau să subliniez că efectele negative ale acestei crize nu se proiectează doar la nivel regional. Ele pot avea impact şi asupra securităţii europene şi globale. De aceea, eforturile de dialog, negociere, precum şi cele de stabilizare şi reconstrucţie din acest spaţiu trebuie să continue şi fac apel la toţi partenerii noştri să acţioneze pentru acest deziderat. România susţine demersurile Uniunii Europene, care trebuie să se implice mai mult, ale partenerilor săi strategici şi ale comunităţii internaţionale de detensionare a situaţiei, de dialog şi căutare a unor soluţii durabile”, a mai declarat preşedintele.
Acesta consideră că ”este nevoie de soluţii capabile să aducă pace în zonă şi siguranţă pentru cetăţeni, fie ei din Orientul Mijlociu, din Europa, din SUA sau din alte spaţii, atât pentru situaţia din Irak, respectiv în dosarul iranian, cât şi din Libia. Sunt necesare progrese în dosarul sirian, în Yemen, dar şi în Procesul de Pace în Orientul Mijlociu, cu privire la care poziţia României rămâne neschimbată”.
”De asemenea, combaterea terorismului nu s-a încheiat. Este necesară continuarea eforturilor noastre reunite, solidare, iar NATO, după cum spuneam, poate juca un rol sporit”, a mai spus Klaus Iohannis.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
