Pacienţii se aşteaptă adesea să plece din cabinetul medicului imagist, în urma unei ecografii de părţi moi, cu răspunsuri clare, însă examinările ecografice nu oferă întotdeauna diagnostice certe.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Este mesajul clar transmis de dr. Marius Liviu Moise, medic specialist în imagistică medicală (IRM, CT, senologie şi ecografie) la MedLife Timişoara, care le recomandă atât colegilor clinicieni, cât şi pacienţilor acestora, ca în completarea demersului terapeutic să apeleze inclusiv la biopsie, atunci când diagnosticul ecografic nu este evident, chiar dacă procedura este asociată cu frică şi stare de anxietate.

„Experienţa mi-a arătat faptul că examenul histopatologic poate oferi un diagnostic diferit faţă de suspiciunea iniţială, deci nu este indicat să forţezi un diagnostic cert după efectuarea ecografiei, ci un  diagnostic prezumtiv - iar pacienţii sper să înţeleagă asta. Ecografia nu oferă întotdeauna, cu certitudine, un diagnostic clinic, ci oferă doar nişte criterii imagistice, care să ajute medicul clinician să orienteze pacientul şi să facă un eventual plan de tratament. Ecografia poate doar să ofere un diagnostic prezumtiv. La modul ideal, aceasta ar trebui  să ofere diagnostice diferenţiale. Dacă un medic imagist reuşeşte să indice 2-3 diagnostice diferenţiale, care să-l orienteze pe medicul clinician, acesta va diagnostica si trata pacientul mult mai rapid”, susţine medicul.

Dr. Moise este unul dintre puţinii specialişti din ţară care fac ecografii de părţi moi. Pentru că este o nişă în care ai nevoie nu doar de formare, ci şi de aparatură performantă. Aşa că vede des pacienţi veniţi pentru ecografie ganglionară: „Ecografia ganglionară poate ajuta foarte mult la identificarea caracterelor de benignitate sau malignitate ale acelui ganglion limfatic. Noi, medicii imagişti, în momentul în care efectuăm ecografia ganglionară, avem nişte criterii diagnostice clare pentru a face diferenţa dintre un ganglion cu caractere inflamatorii şi unul cu caractere maligne -  de exemplu dimensiune, formă, contur, structură internă şi vascularizaţie. În cadrul evaluării ecografice putem identifica inclusiv ganglionii inflamatori de etiologie inflamatorie - virală (ex. mononucleoză infecţioasă) sau bacteriană (ex TBC), precum şi cei cu caractere proliferative (limfoame, ganglioni metastatici).”

Internetul, spaima pacienţilor

Ideal ar fi ca toţi aceşti pacienţi, ce prezintă semne suspecte (ex., asimetrii, umflături) la nivel cervical sau supraclavicular, să fie anterior consultaţi de un medic specialist - ideal ORL, boli infecţioase sau hematolog, înainte de a se prezenta în cabinetul medicului imagist. Lucru care de multe ori nu se întâmplă. Ba, mai mult decât atât, pacienţii încep să caute informaţii pe internet: „Adesea, pacienţii sau aparţinătorii acestora, observă întâmplător o asimetrie, o umflătură sau un nodul la nivelul gâtului. Şi primul impuls este, evident, să caute pe Google. Acolo, în momentul în care tastezi <nodul, umflătură gât> primele rezultate vor fi cu scenarii catastrofale, cel mai adesea legate de tumori incurabile, iar oamenii intră în panică, pentru că, de obicei, pe forumuri apar povestiri tragice ale unor pacienţi sau cunoscuţi ai acestora, precum şi sfaturi sau indicaţii fără fundament medical. Dar, statistic vorbind, ele sunt mult mai puţine decât cele benigne. Pentru că aceste asimetrii sau formaţiuni palpabile de la nivelul gâtului sunt foarte frecvente, noi fiind constant expuşi la infecţii virale în mediul în care trăim - şcoală, serviciu, magazine, petreceri. În timp ce patologia malignă este mai puţin frecventă  - aici vorbim de obicei despre limfoame sau metastaze ale unor tumori de la nivel cervical.”

Există şi situaţii care ar trebui să ridice semne de întrebare, ca de exemplu prezenţa unor asimetrii  sau umflături în cadrul regiunii supraclaviculare:  „În momentul când acolo apare o asimetrie sau o formaţiune crescută, acela poate fi un semnal de alarmă. Pentru că, dacă continui investigarea ganglionilor cervicali, uneori chiar şi axilari, cu care aceştia sunt conectaţi, ca un şirag de mărgele, şansa este mare de a găsi multipli ganglioni suspecţi ecografic.”

În astfel de cazuri ar fi indicat ca pacientul să efectueze şi o investigaţie suplimentară imagistică, precum IRM sau CT, recomandă medicul specialist: „Ecografia este, într-adevăr, mai accesibilă, ca  număr de aparate ecografice disponibile, durată a investigaţiei sau preţ, însă nu are mereu aceeaşi acurateţe sau specificitate ca o investigaţie  IRM sau CT. Punctul slab al ecografiei este faptul  că este dependentă de operator şi aici intervine factorul subiectiv - riscul de a nu putea efectua investigaţia în condiţii optime si de a nu identifica leziuni. O investigaţie IRM sau CT oferă imagini standardizate, pe suport digital, pe care le poate interpreta orice medic imagist, chiar si la distanţă, pe când ecografia este cel mai adesea interpretată exclusiv de medicul care a efectuat-o.

Investigaţiile suplimentare pot salva vieţi

Tot o astfel de investigaţie, mai amănunţită, ar fi fost, probabil, mult mai elocventă şi în cazul unui tânăr de aproximativ 28 de ani, cu o formaţiune cervicală, care a trecut prin cabinetul dr. Moise. „Leziunea părea, atât ca localizare, cât şi ca structură un banal ganglion inflamator, cel mai probabil în context postinfecţios, viral. Ganglionul era destul de mare ca dimensiuni, în jur de 3 cm diametru, iar zona de tegument corespunzătoare era roşie, caldă şi tumefiată. Pacientul s-a întors la medicul clinician trimiţător, a urmat un tratament de circa 2-3 săptămâni de antibiotice şi antiinflamatoare - diagnosticul prezumptiv fiind unul de posibil adenoflegmon. Ulterior, în condiţiile în care tratamentul nu părea să funcţioneze, pacientului i s-a efectuat o biopsie ganglionară, rezultatul histopatologic indicând o etiologie bacilară. Adică pacientul avea TBC pulmonar, iar în tot acest interval de timp infectase multe persoane în jurul său - soţie, bebeluş, părinţi, colegi. Chiar dacă în diagnosticul diferenţial am inclus şi posibilitatea de a fi un ganglion în context tuberculos, pentru că pacientul nu prezenta alte simptome - nu avea dificultăţi de respiraţie, nu tuşea, nu slăbise, nu transpira excesiv, nu făcuse febră, el nu a fost testat pentru TBC, nu a efectuat radiografie pulmonară sau CT toracic, investigaţii ce ar fi putut ajuta la un diagnostic precoce”, îşi aminteşte dr. Moise. 

În astfel de  cazuri, spune medicul, ar fi ideal ca pacientul să poată efectua cât mai multe investigaţii suplimentare necesare, eventual decontate prin intermediul asigurărilor de sănătate, fără a fi obligat să plătească din buzunarul propriu: „Într-un sistem de sănătate ideal, în cadrul căruia pacientul poate beneficia de cât mai multe investigaţii medicale decontate prin asigurări de sănătate, fie publice, fie private, medicul imagist poate recomanda efectuarea unor investigaţii imagistice  suplimentare (radiografie, CT, IRM) , în cel mai scurt timp posibil, pentru a asigura un diagnostic cât mai corect posibil. Însă, din păcate, ca medici imagişti, cel mai adesea nu putem urmări sau investiga direct pacientul, fără o trimitere prealabilă pentru investigaţii cu raze X, ceea ce se întâmplă după plecarea acestuia din cabinet sau clinică depinzând foarte mult de complianţa sau educaţia medicală a acestuia .”

Medicina este un drum lung, însă plin de satisfacţii

Deşi nu se poate mereu pronunţa asupra unui diagnostic concret, dr. Moise este genul de medic imagist căruia îi face plăcere să asculte şi să dialogheze cu pacienţii. Curios din fire, atunci când începe o investigaţie depăşeşte graniţele monitorului şi caută răspunsuri şi dincolo de el. „Este normal să încerci, pe cât posibil, să îi dai pacientului cât mai multe informaţii despre diagnosticul său, în măsura în care îl poţi intui corect. Trebuie însă să fii diplomat şi empatic, pentru că un diagnostic de tumoră malignă, cel mai adesea produce o stare de confuzie şi panică. Deci, trebuie asigurat pacientul şi de faptul că aproape mereu există o soluţie la problema sa de sănătate, pentru că acesta este adevărul. Sunt puţine patologii, inclusiv maligne, care să nu aibă  o formă de tratament în anul 2024. ”, spune el încurajator. 

În contextul atâtor campanii de informare legate de patologii grave, dr. Moise observă faptul că, de la an la an, creşte numărul de pacienţi care se investighează în scop profilactic prin investigaţii imagistice, conştientizând astfel că prevenţia este cel mai bun tratament. Cu cât afecţiunile sunt descoperite mai devreme, cu atât vindecarea este mai uşoară şi mai rapidă, ceea ce se traduce printr-un număr mai mare de vieţi salvate. Iar asta „şterge” dificultăţile cu care se confruntă în general medicii, mai ales cei tineri: „Medicina este un drum foarte lung, de care nu eşti conştient în momentul admiterii în cadrul facultăţii. Desigur, există o mulţime de satisfacţii, însă necesită multă răbdare şi dedicare, ceea ce majoritatea nu conştientizează în momentul în care pornesc pe acest drum”, concluzionează specialistul.

În ceea ce priveşte viitorul, dr. Moise se mândreşte cu faptul că, în curând, va lucra în unul dintre cele mai mari spitale din vestul ţării - atât ca număr de specialităţi, cât şi în ceea ce priveşte dotările, spitalul MedLife Medici’s & Brol Timişoara. Pentru pacienţi, acest lucru înseamnă acoperirea tuturor nevoilor într-un singur loc, cu minimum de efort şi maximum de eficienţă.

***

Acest articol este susţinut de MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din România şi îşi propune să fie o sursă de informare şi inspiraţie pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură şi ne motivează să oferim soluţii medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găseşti oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical şi o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.