Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, Legea privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale şi modificarea şi completarea unor acte normative, care vizează reconfigurarea şi redenumirea actualei instituţii a punerii sub interdicţie judecătorească, precum şi crearea unui nou mecanism de ocrotire - consilierea judiciară. Proiectul are drept deziderat combaterea excluziunii sociale şi a discriminării, precum şi încurajarea participării active a persoanelor ocrotite la viaţa civilă sau (re)integrarea acestora în plan socio-economic, cu efecte benefice, inclusiv asupra stării lor de sănătate.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare punerea de acord a dispoziţiilor art.164 alin.(1) din Legea nr.287/2009 cu Decizia Curţii Constituţionale nr.601/2020 din 16 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.88 din 27 ianuarie 2021. Astfel, proiectul vizează reconfigurarea şi redenumirea actualei instituţii a punerii sub interdicţie judecătorească, precum şi crearea unui nou mecanism de ocrotire – consilierea judiciară, întregul eşafodaj legislativ sprijinindu-se pe trei piloni fundamentali: necesitate (regimul de ocrotire este instituit cu scopul protejării, în mod adecvat, a persoanei vulnerabile), subsidiaritate (măsurile de ocrotire a majorului sunt dispuse numai în cazul în care instanţa apreciază că nu este suficientă pentru apărarea intereselor persoanei ocrotite instituirea unei alte măsuri prevăzute de lege, aplicarea regulilor de drept comun instituite pentru ocrotirea unui interes general sau particular, a celor în materia reprezentării sau asistării, a celor referitoare la drepturile şi obligaţiile soţilor sau încuviinţarea unui mandat de ocrotire încheiat de persoana în cauză) şi proporţionalitate (regimul de ocrotire este corespunzător gradului de incapacitate şi individualizat în funcţie de nevoile celui pus sub ocrotire şi de circumstanţele în care aceasta se găseşte). Alături de Ministerul Justiţiei, coiniţiatori ai proiectului sunt Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi Ministerul Sănătăţii. Ministerul Justiţiei afirma despre proiect că soluţiile au fost definitivate în cadrul unui grup de lucru care şi-a desfăşurat activitatea la nivelul Cancelariei Prim-ministrului, alcătuit din reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Sănătăţii, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerului Afacerilor Interne, Autorităţii pentru Protecţia Persoanelor cu Dizabilităţi, alături de reprezentanţi ai Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România şi ai societăţii civile. Demersul legislativ are ca obiect punerea de acord a legislaţiei (Codul civil, Codul de procedură civilă şi unele dispoziţii din legi speciale) cu Constituţia României, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 601/2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 164 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil şi urmăreşte reaşezarea regulilor de ocrotire a persoanei fizice cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale prin mijloace de drept civil, pe fundamente noi, moderne, cu valorificarea reglementărilor internaţionale în domeniu şi a unor resurse de drept comparat. Proiectul adoptat de Guvern reprezintă un progres legislativ deosebit de important, care aliniază legislaţia internă referitoare la protecţia majorilor vulnerabili la exigenţele convenţionale şi la recentele evoluţii jurisprudenţiale ale Curţii Constituţionale şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului. În esenţă, proiectul amenajează o serie de instrumente juridice menite să răspundă întregului palier de dizabilităţi intelectuale şi psihosociale, atât prin configurarea unei măsuri de sprijin care nu ştirbeşte capacitatea de exerciţiu a celui care beneficiază de aceasta (asistenţa pentru încheierea actelor juridice), cât şi a două măsuri care presupun restrângerea (proporţională, graduală, limitată în timp şi individualizată) a capacităţii de exerciţiu, toate acestea alături de un mijloc privat de ocrotire (mandatul de ocrotire). Şi sub aspect procedural, reglementarea îşi propune să răspundă cât mai eficient nevoilor diverselor categorii de persoane vulnerabile şi să pună în evidenţă că persoana majorului protejat şi asigurarea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale fundamentale constituie elemente-cheie, aflate în centrul preocupării sale. Întregul demers legislativ are în nucleul său persoana destinatară a regimului de sprijin/ocrotire şi pune accentul pe respectarea demnităţii, a drepturilor şi libertăţilor acestuia, a voinţei, nevoilor şi preferinţelor lui, precum şi salvgardarea autonomiei sale. Proiectul are drept deziderat combaterea excluziunii sociale şi a discriminării, precum şi încurajarea participării active a persoanelor ocrotite la viaţa civilă sau (re)integrarea acestora în plan socio-economic, cu efecte benefice, inclusiv asupra stării lor de sănătate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
