Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, vineri, la Târgu Mureş că interesul Uniunii este ca România să fie un stat de drept, în care deciziile CCR să fie aplicate, ”indiferent cine sau ce crede despre asta”. Kelemen susţine că nu se poate vorbi cu adevărat de stat de drept dacă prevederi ale Legii educaţiei nu sunt aplicate în cazul UMF Târgu Mureş sau funcţionarea Liceului romano-catolic din acest oraş este pusă sub semnul întrebării.
”Interesul UDMR este ca România să devină un stat de drept, să fie puse în aplicare deciziile Curţii Constituţionale, indiferent cine sau ce crede despre asta. Noi nu putem să luăm decizii emoţionale, bazate pe ideologii. Interesele comunităţii maghiare trebuie să fie afirmate în spiritul unor valori şi principii corecte, indiferent cine se află la guvernare sau în opoziţie”, a declarat Kelemen Hunor, la întrunirea delegaţilor din judeţul Mureş, în cadrul căreia Peter Ferenc a fost ales preşedinte al organizaţiei judeţene a Uniunii.
Kelemen a apreciat că există îndoieli asupra existenţei statului de drept, în condiţiile în care prevederi ale Legii educaţiei nu sunt aplicate în cazul UMF Târgu Mureş sau când lipsa unei hotărâri judecătoreşti definitive pune sub semnul întrebării funcţionarea Liceului romano-catolic din Târgu Mureş.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”Deşi nu există o decizie definitivă a unei instanţe judecătoreşti privind legalitatea înfiinţării şcolii, totuşi soarta a 400 de elevi este incertă. Este inacceptabil ca, în lipsa unei hotărâri definitive, să existe riscul închiderii unei şcoli, din cauza acţiunii unui procuror. Şi, culmea, Guvernul tace, nu spune nimic. Totuşi, până la urmă, e vorba despre o şcoală. Nici preşedintele ţării nu spune nimic”, a adăugat Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor că Uniunea are un rol major în consolidarea statului de drept în România.”Rolul nostru este ca prin cele 6,5 procente să sprijinim Parlamentul pentru crearea unui stat de drept, unde există o separare a puterilor în stat. Iar pentru aceasta va fi nevoie de mult curaj din partea noastră”, a precizat liderul UDMR.
Situaţia celor două instituţii de învăţământ din Târgu Mureş a fost evocată de Kelemen Hunor şi în raportul alternativ despre aplicarea Chartei europene a limbilor regionale sau minoritare pe care UDMR l-a prezentat, în noiembrie 2016, la reuniunea Grupului de lucru pentru minorităţi al Parlamentului European.
Kelemen dădea ca exemplu situaţia de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, unde nici până acum nu s-a înfiinţat secţia cu predare în limba maghiară, în ciuda faptului că, din 1 ianuarie 2012, legea prevede acest lucru.
”Putem aminti chiar faptul că Guvernul de atunci a căzut din cauza secţiei cu predare în maghiară, care urma să fie înfiinţată. De patru ani, această lege nu este aplicată de UMF Târgu Mureş, nu este aplicată de nimeni şi, dintre cei vinovaţi, nimeni nu are de suferit din această cauză”, a menţionat Kelemen Hunor.
Preşedintele Uniunii s-a referit şi la cazul Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureş, precizând că Biserica a reînfiinţat acea şcoală confesională într-o clădire naţionalizată în 1948, o clădire care i-a fost luată de comunişti.
”Se încearcă acum desfiinţarea acelei şcoli printr-un demers al procurorilor. Aşadar, sunt folosite instrumente nepolitice pentru a neutraliza decizii politice, pentru a le nega. La acea vreme, printr-o decizie politică, s-a stabilit că se poate învăţa în limba maghiară, în limba maternă, de la grădiniţă până la universitate, iar această decizie am legiferat-o”, a explicat Kelemen Hunor, citat în comunicat.
Preşedintele UDMR a menţionat că, pentru a-şi exprima protestul, oamenii au ieşit în stradă, pentru că au simţit că le-au fost încălcate drepturile şi nu mai puteau suporta aşa ceva.
”Aspectul cel mai revoltător este că s-a pornit urmărirea penală pentru corupţie în cazul Liceului Rákóczi, de parcă cineva şi-ar fi însuşit ceva din averea publică. Acesta este doar un exemplu de cum poate fi împiedicată, prin mijloace nepolitice, funcţionarea unei şcoli aparţinând unei minorităţi şi care este, în acelaşi timp, o şcoală confesională. Acesta este un exemplu care arată, în mod evident, cum se poate induce o stare de nesiguranţă, de teamă”, a afirmat Kelemen Hunor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
