Kelemen Hunor, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni: Guvernarea înseamnă nu numai libertatea de a avea un cuvânt de spus, ci mai ales oportunitatea şi responsabilitatea de a servi cauza maghiarilor cu mijloacele pe care le avem la dispoziţie

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a vorbit, miercuri, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni despre vremurile complicate pe care le trăim, fără să ne fi aşteptat la asta, având un război la graniţă. Kelemen Hunor s-a referit la libertate, pace şi consens şi a afirmat că toate sunt necesare pentru viitor. ”Guvernarea înseamnă nu numai libertatea de a avea un cuvânt de spus, ci mai ales oportunitatea şi responsabilitatea de a servi cauza maghiarilor cu mijloacele pe care le avem la dispoziţie”, a transmis liderul UDMR.

Kelemen Hunor a afirmat, miercuri, Miercurea Ciuc, cu ocazia Zilei Maghiarilor de Preturindeni, că se sărbătoreşte nu doar cea de-a 175-a aniversare a Revoluţiei de la 1848, care este sărbătoarea maghiarilor de pretutindeni, ci şi cea de-a 200-a aniversare a naşterii lui Sándor Petőfi.

”Astăzi, aici, în Miercurea Ciuc, sărbătorim, de asemenea, cea de-a 400-a aniversare a Cetăţii Mikó. Probabil că acest lucru nu înseamnă prea mult pentru maghiarii din lume, dar pentru noi, pentru cei din Miercurea Ciuc şi, poate fără să exagerez, pot spune că pentru întregul Ţinut Secuiesc, Cetatea Mikó este un loc istoric important. Da, astăzi, aici, la Miercurea Ciuc, în umbra Cetăţii Mikó, veche de 400 de ani, sărbătorim libertatea, Revoluţia din ’48, dar sărbătorim şi ceea ce o astfel de cetate a simbolizat întotdeauna: siguranţa”, a afirmat Kelemen Hunor, în discursul său.

Aceata s-a referit la idealurile maghiarilor.

”Stimaţi prieteni iubitori ai libertăţii!

Există în viaţa noastră idei, idealuri constante, a căror semnificaţie şi conţinut nu se schimbă în mod semnificativ. Ideea de libertate nu este diferită astăzi de cea de acum 175 de ani. Nici dorinţa de a fi în siguranţă nu s-a schimbat de-a lungul generaţiilor.

Atunci când sărbătorim 15 martie oriunde în lume, de la Cârţa la Budapesta şi până în oraşul Kossuth din Wisconsin, ne amintim, în primul rând, de eroii luptei maghiare pentru libertate. Ei sunt, mai presus de toate, eroii noştri! Eroii maghiarilor!

Libertatea este universală, bineînţeles – nici nu poate fi altfel. Ea aparţine tuturor, tuturor popoarelor, tuturor comunităţilor şi tuturor oamenilor”, a afirmat Kelemen Hunor.

Potrivit acestuia, ”atâta timp cât există oameni care nu sunt liberi, există comunităţi care nu sunt libere, nici libertatea celorlalţi nu va fi completă şi nu va fi fără cusur”.

”Eu obişnuiesc să le spun şi concetăţenilor mei români: libertatea nu este ca un bun material, ea poate fi împărţită şi totuşi nu se termină, nu rămânem cu mai puţin. De fapt, cu cât mai mulţi oameni o au, cu atât mai multă libertate va fi. Prin urmare, dacă noi, maghiarii din Transilvania, suntem liberi să ne decidem propriul destin, asta nu înseamnă că românii vor avea mai puţină libertate. Nici subsidiaritatea nu ia, ci dimpotrivă, dă.

La fel e şi cu siguranţa. Faptul că eu pot să-mi trăiesc viaţa în siguranţă, că sunt liber să decid asupra identităţii mele, iar aceasta rămâne sigură, nu înseamnă că trebuie să iau poporului român nici libertatea, nici identitatea, nici siguranţa.

Sărbătoarea noastră de 15 martie este o sărbătoare atât de simplă şi totuşi atât de complicată. Toate revoluţiile secolelor trecute au fost evenimente istorice la fel de complicate. Avem datoria sacră de a le comemora, de a păstra vie ideea de libertate şi de a lupta pentru ea dacă este necesar”, a mai transmis liderul UDMR.

Acesta s-a referit şi la războiul din Ucraina.

”S-a întâmplat ceva la care generaţia mea, generaţia noastră nu s-a aşteptat. La doar câteva sute de kilometri de noi este război între Ucraina şi Rusia. Acest război durează de mai bine de un an, iar noi spunem acelaşi lucru încă de la început: războiul este întotdeauna şi mai presus de toate o problemă morală.

Este o problemă morală, deoarece este vorba despre viaţă şi nimeni, chiar nimeni, nu are dreptul să atenteze la viaţa altora, să ucidă populaţia civilă. Războiul este o problemă morală pentru că implică întotdeauna moartea, este împotriva vieţii şi provoacă pagube.

Şi este o problemă morală şi reversul medaliei: pacea. Deoarece pacea înseamnă libertate, pacea înseamnă siguranţă şi pacea este condiţia prealabilă a prosperităţii.

Ce altceva ne-am putea dori noi, aici, în Transilvania, noi, maghiarii, în umbra unui război vecin, decât pace. Chiar şi în secolul al 21-lea, fără pace nu există siguranţă, libertate, dispare demnitatea umană”, a mai transmis Kelemen Hunor.

Acesta afirmă, de asemenea, că maghiarii şi-au învăţat lecţia în 1848 şi în 1956.

”Şi tot din istorie am învăţat că dacă libertatea este ameninţată în vecinătatea noastră, nici noi nu putem sta liniştiţi. Opresiunea este ca o epidemie: devine uşor contagioasă. Pentru că, deşi conceptul de libertate este simplu, libertatea în sine este foarte fragilă. Ea trebuie mereu păzită, mereu protejată, deoarece este întotdeauna ameninţată de cineva. Maghiarii din Transilvania nu au acceptat nedreptatea şi opresiunea nici în cele mai dificile vremuri. Nu a fost altfel nici în ultimii 30 de ani. Sloganul de odinioară al Revoluţiei de la 1848 – ”Libertate, Egalitate, Fraternitate” - este relevant şi astăzi”, a mai afirmat liderul UDMR.

Kelemen Hunor afirmă că, poate, ”astăzi fraternitatea înseamnă mai degrabă consens”.

”Iar consensul poate fi consolidat doar prin construirea încrederii reciproce. Trebuie să ne străduim să ajungem la un consens cu privire la viitor. La consens în interiorul comunităţii noastre, deoarece asta ne dă puterea şi avântul necesar tuturor. Apoi trebuie să ne străduim să obţinem consensul cu majoritatea românească, pentru că dacă istoria ne-a pus unii lângă alţii, atunci acordul în ceea ce priveşte marile obiective ale viitorului va garanta libertatea. Egalitatea înseamnă şi astăzi că suntem egali în faţa legii, că statul nu poate întoarce legea împotriva cetăţenilor săi şi că statul oferă oportunităţi egale pentru toţi, iar individul are responsabilitatea de a decide cum să le folosească. Ce ne-am putea dori mai mult astăzi decât libertate, consens şi egalitate şi, mai presus de toate, pace”, a mai afirmat Kelemen Hunor.

Acesta susţine că, chiar şi astăzi, antimaghiarismul iese la suprafaţă uneori.

”Vedem şi în prezent că, la nivel naţional, sunt persoane cu un discurs antimaghiar, iar prejudecăţile şi temerile reapar şi astăzi. Dar eu cred că, în ciuda tuturor dificultăţilor, avem, totuşi, motive să fim încrezători. Pentru că există consens. Pentru că avem putere.

Guvernarea înseamnă nu numai libertatea de a avea un cuvânt de spus, ci mai ales oportunitatea şi responsabilitatea de a servi cauza maghiarilor cu mijloacele pe care le avem la dispoziţie.

Pot spune cu conştiinţa împăcată că Uniunea noastră se foloseşte de această oportunitate şi responsabilitate. În ciuda tuturor dificultăţilor – avem destule, şi această generaţie a primit din plin din ele – am oferit siguranţă comunităţii, am menţinut pacea, ceea ce înseamnă libertate, şi da, dezvoltăm ţara noastră cu mare avânt, dezvoltăm comunitatea.

Am protejat familiile, economia şi locurile de muncă şi, deşi nu putem depăşi ceea ce nu am provocat noi – criza economică şi inflaţia, am folosit instrumentele guvernării pentru a combate, sperăm, consecinţele lor brutale”, a mai transmis liderulm UDMR.

Acesta a afirmat că acestea sunt, într-adevăr, vremuri interesante.

”Personal, aş fi preferat ca, în 2023, să sărbătorim 15 martie în circumstanţe complet plictisitoare, bucurându-ne de libertate şi aducând un omagiu revoluţionarilor”, a adăugat Kelemen Hunor.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.