Iohannis, despre negocierile funcţiilor de conducere ale instituţiilor UE: UE e o uniune de state, nu de partide. Nu e posibil ca vreun stat membru să fie ignorat. Dacă aşa s-ar întâmpla, ar trebui corectat

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri la Cotroceni, referitor la negocierile pentru funcţiile de conducere în instituţiile europene, că „Uniunea Europeană este o uniune de state, nu de partide şi atunci ceea ce trebuie negociat, trebuie negociat în aşa fel încât toate statele să se simtă implicate, responsabilizate şi servite în funcţie de interesul naţional. Nu este posibil ca vreun stat membru să fie ignorat, marginalizat sau neimplicat în aceste negocieri. Şi dacă aşa s-ar fi întâmplat, ar trebui corectat”.

„Mulţumesc pentru această întrebare legată de viitorul instituţiilor europene. Este un lucru cunoscut că luni seara a avut loc o întrunire informală a şefilor de state şi guverne din Consiliul European şi am discutat despre rezultatul alegerilor, despre posibile soluţii pentru a ocupa funcţiile de conducere în instituţiile europene. A fost o discuţie informală şi de aceea nu voi da detalii despre aceste discuţii, dar îmi permit câteva consideraţiuni legate de ce ar trebui să fie rezultatul, după părerea mea. Avem Uniunea Europeană, un proiect de mare succes şi, după părerea mea, un proiect de mare viitor, dacă gestionăm acest viitor corect, în linie cu aşteptările cetăţenilor europeni şi în aşa fel încât să contăm în ecuaţia mondială, în ecuaţia globală. Deci ce ar trebui să vedem? Fiind negocieri politice, ele sunt complicate fiindcă arhitectura Uniunii este una complexă. Trebuie să vedem un pic care sunt complicaţiile când vorbim de negocieri politice. Uniunea Europeană este o uniune de state, nu de partide şi atunci ceea ce trebuie negociat, trebuie negociat în aşa fel încât toate statele să se simtă implicate, responsabilizate şi servite în funcţie de interesul naţional. Nu este posibil ca vreun stat membru să fie ignorat, marginalizat sau neimplicat în aceste negocieri. Şi dacă aşa s-ar fi întâmplat, ar trebui corectat”, a afirmat Klaus Iohannis, în conferinţa de presă comună cu omologul italian Sergio Mattarella, miercuri la Cotroceni.

El a mai spus că „avem în Uniunea Europeană şi familiile politicem familiile constituite din partidele politice naţionale”.

„Este utilă această chestiune, în special pentru a gestiona mai bine viaţa parlamentară europeană, în speţă felul în care acţionează şi negociază Parlamentul European, însă chiar dacă acest familii politice şi trebuie să aibă o greutate în negocierea funcţiilor, aceste familii nu pot suprima dreptul statelor membre de a fi implicate şi de a decide.  De aceea este puţin mai complicat decât în politica naţională unde partidele au rolul lor foarte bine determinat. Familiile politice europene în ecuaţia europeană nu au exact acelaşi rol pe care îl au partidele politice în ecuaţia politică naţională. Familiile politice europene, în ecuaţia europeană, nu au exact acelaşi rol pe care îl au partidele politice în viaţa politică a statelor naţionale şi acest lucru trebuie văzut. Şi dacă aceste familii politice ar exagera în influenţa lor acest lucru ar trebui corectat. Deci trebuie să avem un echilibru corect, fin şi negociat. Asta dacă vorbim despre cum se ajunge la o concluzie”, a mai precizat şeful statului.

Liderii UE nu au reuşit să o susţină luni seară pe Ursula von der Leyen pentru un nou mandat de preşedinte al Comisiei Europene, în ciuda asigurărilor date în ultimele zile de Emmanuel Macron şi de Olaf Scholz că se apropie de un acord, au declarat pentru POLITICO trei diplomaţi europeni.

„Nu există niciun acord în această seară”, a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, luni seara târziu, după cina liderilor.

Un diplomat european a declarat sub acoperirea anonimatului că, deşi negociatorii au căzut de acord asupra a trei nume, liderii vor continua discuţiile la o dată ulterioară, probabil la următoarea lor întâlnire, din 27-28 iunie.

În urma alegerilor europene, a apărut un consens timpuriu ca Ursula von der Leyen să primească un al doilea mandat de preşedinte al Comisiei Europene, în timp ce portughezul António Costa ar fi urmat să fie preşedinte al Consiliului European, malteza Roberta Metsola să rămână la şefia Parlamentului European, iar Kaja Kallas din Estonia să preia la şefia politicii externe.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.