Liderii UE nu au reuşit să o susţină luni seară pe Ursula von der Leyen pentru un nou mandat de preşedinte al Comisiei Europene, în ciuda asigurărilor date în ultimele zile de Emmanuel Macron şi de Olaf Scholz că se apropie de un acord, au declarat pentru POLITICO trei diplomaţi europeni.
"Nu există niciun acord în această seară", a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, luni seara târziu, după cina liderilor.
Un diplomat european a declarat sub acoperirea anonimatului că, deşi negociatorii au căzut de acord asupra a trei nume, liderii vor continua discuţiile la o dată ulterioară, probabil la următoarea lor întâlnire, din 27-28 iunie.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
În urma alegerilor europene, a apărut un consens timpuriu ca Ursula von der Leyen să primească un al doilea mandat de preşedinte al Comisiei Europene, în timp ce portughezul António Costa ar fi urmat să fie preşedinte al Consiliului European, malteza Roberta Metsola să rămână la şefia Parlamentului European, iar Kaja Kallas din Estonia să preia la şefia politicii externe.
Aşteptările erau mari în momentul în care cei 27 de şefi de stat şi de guvern s-au întâlnit luni seara la Bruxelles în speranţa de a împărţi cele patru posturi de conducere ale blocului între actuala coaliţie formată din Partidul Popular European, de centru-dreapta, socialişti şi liberali.
După ce partidul lui Macron a fost zdrobit de extrema dreaptă în alegeri, decizia sa de a dizolva parlamentul francez şi de a convoca alegeri anticipate a accelerat aparent discuţiile privind posturile de conducere. În mod obişnuit, negocierile durează săptămâni. În ultimele săptămâni, alţi lideri europeni au subliniat, de asemenea, nevoia de continuitate, având în vedere războiul Rusiei în Ucraina şi potenţiala revenire a fostului preşedinte american Donald Trump la Casa Albă.
Dar speranţele unui acord rapid s-au evaporat luni seară, deoarece Partidul Popular European, câştigătorul alegerilor pentru Parlamentul European, a cerut mai multe concesii şi mai multă putere pentru funcţiile de top. Aşa cum era de aşteptat, PPE a vrut să le reconfirme în funcţie pe von der Leyen şi Metsola, ambele aparţinând acestei familii politice.
În plus, PPE le-a propus socialiştilor ca mandatul preşedintelui Consiliului European să fie împărţit în două perioade de 2 ani şi jumătate - PPE urmând să primească funcţia pentru una dintre ele. Acest lucru i-a iritat însă pe socialişti şi democraţi (S&D), care sperau să obţină mandatul întreg pentru Antonio Costa.
La scurt timp după ce discuţiile au intrat în impas, a început jocul de a da vina pentru eşec, scrie POLITICO. "Aceasta a fost parţial un orgoliu din partea PPE", a declarat un oficial UE. "Cerând să aibă un mandat de doar doi ani şi jumătate, a creat o problemă de percepţie uriaşă cu (socialiştii), care ar fi fost puşi într-o poziţie dificilă. PPE nu a jucat bine acest lucru. Acest lucru va fi dificil de rezolvat", a comentat oficialul.
El a adăugat că Charles Michel - care ar fi mânat de o rivalitate de lungă durată cu Ursula von der Leyen - nu a ajutat în discuţii. "În loc să ajute la găsirea unui acord, el a continuat să aducă în discuţie alte lucruri", a dezvăluit oficialul.
Un alt motiv pentru care discuţiile au eşuat a fost faptul că premierul italian Giorgia Meloni a fost nemulţumită de modul în care s-au desfăşurat discuţiile, au declarat mai mulţi diplomaţi europeni. Meloni, care a fost unul dintre puţinii lideri care a ieşit cu o victorie din alegerile europene, a fost nemulţumită de încercările celorlalţi lideri UE de a o bloca în afara negocierilor. Premierul italian "a contestat modul de abordare a discuţiei", a declarat un oficial. Ea a pornit "de la ipoteza că reuniunea informală de astăzi ar fi trebuit să reprezinte momentul în care să se discute ce trebuie făcut în lumina semnalelor din alegerile europene şi apoi, din acest punct de plecare, să înceapă discuţia despre numele pentru funcţiile de conducere, şi nu invers", a adăugat oficialul.
Vorbind la G7 la sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele francez Emmanuel Macron, care este unul dintre actorii cheie în alocarea funcţiilor de conducere, a declarat că el crede că discuţiile de luni ar putea duce la o decizie de principiu. "Este o discuţie care are loc între cei 27; ne-am sunat unii pe alţii; (un acord) pare posibil în zilele care vin, în săptămâna care vine", declara Macron în weekend.
Cancelarul german Olaf Scholz a reluat aceste comentarii mai târziu, spunând că el crede că o decizie privind posturile de conducere de la Bruxelles va veni rapid. "Acum se vor lua decizii foarte rapid cu privire la cele mai importante posturi care trebuie ocupate în Europa pentru ca Uniunea Europeană să poată acţiona", a declarat Scholz într-un interviu acordat grupului Axel Springer în marja G7.
Liderii UE se vor reuni din nou la Bruxelles în perioada 27-28 iunie, în speranţa de a ajunge la un acord cu privire la liderii blocului înainte de votul Parlamentului European pentru viitorul preşedinte al Comisiei, prevăzut pentru jumătatea lunii iulie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
