Vicepreşedintele USR Vlad Alexandrescu, unul dintre cei doi candidaţi la şefia partidului, afirmă într-un interviu pentru News.ro că identitatea USR nu ar trebui să fie una de dreapta sau de stânga, ci definită pe mai multe componente strategice, precum libertatea antreprenorială, libertatea de inovaţie tehnologică, libertatea de creaţie ştiinţifică, dar să aibă şi o componentă de egalitate de şanse. Alexandrescu spune că şi-ar dori intrarea în USR a lui Dacian Cioloş, dar este prudent atunci când vine vorba de Nicuşor Dan, cu care spune că şi-ar dori să aibă o discuţie pentru a determina exact care este rolul pe care doreşte să-l aibă, care este proiectul sau iniţiativele cu care doreşte să se asocieze mai departe în USR.
Vlad Alexandrescu este de părere că retragerea unui candidat din cursa pentru şefia partidului reprezintă slăbiciunea aripii care l-a susţinut şi că acest lucru nu poate umbri nicidecum legitimitatea congresului.
El consideră că o definire doctrinară a USR nu ar trebui să poarte una dintre etichetele tradiţionale stânga / dreapta şi a propus un model care conţine mai multe ”componente strategice”, precum libertatea antreprenorială, libertatea de inovaţie tehnologică, libertatea de creaţie ştiinţifică, libertatea de expresie artistică, dar şi o componentă de egalitate de şanse.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Alexandrescu susţine că scăderea USR în sondaje este cauzată, pe de o parte, de disputele interne apărute după demisia din partid a lui Nicuşor Dan şi, pe de altă parte, de deprinderea greoaie de către senatorii şi deputaţii USR a mecanismelor parlamentare.
Redăm integral interviul acordat de Vlad Alexandresu agenţiei de presă News.ro:
Reporter: Din trei candidaţi aţi rămas doi în cursa pentru şefia USR. Cum s-a ajuns aici?
Vlad Alexandrescu: Eu cred că până la urmă o să rămână unul singur care va fi ales preşedinte.
Cum vedeţi retragerea lui Cristian Seidler din competiţie?
Cred că reprezintă o aripă care, în momentul de faţă, e o aripă dezorientată. Cred că trebuie să facem tot ce trebuie în perioada următoare pentru a asigura stabilitate partidului, pentru a-i da un preşedinte. Partidul are nevoie de un preşedinte ales la congres. Până acum am avut un preşedinte interimar. Propun să fiu acel preşedinte mediator, acel preşedinte deschis către toate orientările partidului.
Seidler a invocat ca motive pentru retragerea din cursă faptul că au fost neregului în organizarea congresului, a spus că desemnarea delegaţilor pentru congres nu a fost făcută unitar.
Congresul este organizat conform statutului. S-au făcut alegeri de delegaţi în toate filialele din teritoriu. O excepţie o constituie Bucureştiul, care e şi cel mai vechi, nucleul dur istoric al USR, unde s-au făcut întâi alegeri de delegaţi în sectoare şi după aceea conferinţa municipală pe tot Bucureştiul. Aici au apărut nişte particularităţi, Biroul Naţional a recomandat o anumită procedură de vot după care s-au ţinut aceste alegeri, ulterior Comisia Naţională de arbitraj a invalidat aceste alegeri pe motiv că nu s-a respectat statutul şi atunci Biroul Naţional s-a pliat acestei decizii şi a dat o nouă procedură de vot care să fie conformă cu recomandarea Comisiei de arbitraj.
Nu transmite acest lucru un semnal negativ în exterior mai ales că se grefează pe disensiunile de câteva luni deja din USR, pornind de la demisia lui Nicuşor Dan?
Eu cred că retragerea unui candidat din cursa pentru funcţia de preşedinte al partidului e un semn de slăbiciune, într-adevăr, a aripii care îl susţine. Dar faptul că partidul desfăşoară alegeri după un mecanism democratic şi ţinând cont de toate deciziile organismelor lui de conducere şi de control degajează un semnal de putere şi de funcţionare transparentă.
Eu îmi doresc ca USR să dea acest model de funcţionare transparentă şi puternică, democratică şi, din acest punct de vedere, faptul că Biroul Naţional a acceptat decizia Comisiei de Arbitraj care a invalidat primele alegeri de la Bucureşti şi a declanşat un nou proces electoral la nivel de Capitală este un lucru care trebuie să transmită un semnal de încredere. Nu putem decât să ne felicităm pentru acest mod de acţiune transparent.
Este USR o victimă a propriei democraţii interne? În general, în România un partid nu funcţionează dacă nu are un ”tătuc” care să ia decizia care apoi să fie transmisă milităreşte de sus în jos.
E clar că USR nu şi-a căutat un tătuc niciodată. Probabil că erau foarte muli români care erau sătui de acest model şi de aia s-au şi alăturat acestui partid, au găsit în el un mod de funcţionare democratic. Referitor la acest nou mod de a face politică, el nu e confortabil pentru liderii USR pentru că ei trebuie să dea tot timpul socoteală faţă de simplii membri. Ei sunt judecaţi de totalitatea membrilor, sunt 1.800 şi ceva de membri în momentul de faţă, sunt judecaţi potrivit celor pe care ei le afirmă. Nu cred că există un precedent de astfel de partid în România în ultimii 27 de ani.
Este şi eficient acest model?
Eficienţa ar trebui să fie măsurată în numărul de iniţiative legislative, de interpelări parlamentare, în numărul de declaraţii de poziţie, de luări de cuvânt în plen. Noi cred că suntem printre cele mai active partide din Parlament raportat la numărul de membri.
Eu cred că electoratul ar trebui să-şi dorească un astfel de partid care să îl reprezinte, să fie acolo, să îi spune ce se întâmplă în Parlament, să propună iniţiative legisaltive, să iasă la televizor şi să spună ori de câte ori se încalcă nişte reguli. Ăsta e partidul pe care societatea şi-l doreşte, un partid dinamic, activ, foarte senzitiv la dezbaterile din societate şi care reprezintă pulsul vieţii politice româneşti.
Mai are Nicuşor Dan loc în USR?
Nicuşor Dan este fondatorul USR şi este cel care a dus o politică de apărare a patrimoniului şi a spaţiului urban din Bucureşti vreme de mai bine de zece ani. Toate principiile lui Nicuşor Dan au fost cumva sădite în ADN-ul USR. Nicuşor Dan are loc în USR şi va avea totdeauna loc în USR. Problema este dacă Nicuşor Dan îşi doreşte să mai revină în USR.
Eu m-aş bucura, ca viitor preşedinte, să discut cu Nicuşor Dan şi să determinăm exact care este rolul pe care doreşte să-l aibă, care este proiectul sau iniţiativele cu care doreşte să se asocieze mai departe în USR, astfel încât de efortul şi experienţa lui să beneficieze USR. Mai departe e o chestiune de liber-arbitru al fiecăruia şi tot ce pot să-mi doresc este ca acest loc al lui Nicuşor Dan în partid să poată fi găsit pentru că asta ar pacifica o parte din susţinătorii lui astfel încât să conlucrăm într-un mod eficient.
Dacă Nicuşor Dan îşi doreşte să fie susţinut de USR pentru Primăria Capitalei, noi vom fi foarte fericiţi să facem acest lucru.
Cum vedeţi poziţionarea USR împotriva redefinirii familiei în Constituţie?
Eu am fost printre cei care au susţinut că, USR fiind un partid modern, liberal, european, nu poate să admită organizarea unui referendum care ar diviza profund societatea. Mai cu seamă că obiectul acestui referendum e departe de a avea vreo relevanţă în contextul societăţii româneşti actuale.
Familia este definită în Codul civil ca fiind compusă dintr-un bărbat şi o femeie, iar în ambianţa actuală parlamentară nu văd cine ar supune modificării Codul civil. Din punctul meu de vedere, acest referendum nu are obiect şi este inutil, reprezintă o cheltuială comparabilă cu cea care este prilejuită de preşedintele României.
USR a dat o soluţie foarte clară acestei probleme printr-o consultare internă la nivelul tuturor membrilor în care majoritatea a fost de aceeaşi părere. Prin urmare, nu se poate pune problema în momentul de faţă a schimbării strategiei partidului în această privinţă.
Mai mult decât atât, nu cred că este o dezbatere necesară în momentul de faţă. Nu numai că ar diviza societatea, dar ar distrage atenţia electoratului de la problemele cu adevărat importante ale României pe care guvernarea actuală asumată de PSD şi ALDE este datoare să le rezolve. PSD şi cu ALDE ar face bine să se concentreze pe acest program electoral şi să nu arunce în aer agenda publică introducând chestiuni secundare.
În acest moment, USR are o problemă de definire doctrinară. Cum credeţi că ar trebui tranşată această situaţie?
Eu am fost la orginea ideii, şi am fost mandatat de Biroul Naţional, să am discuţii cu reprezentanţii tuturor sensibilităţilor ideologice din partid şi am redactat o propunere de document de valori şi principii, o propunere doctrinară intitulată ”USR viu”. Sigur că sensul acestui cuvânt ”viu” este că există o comunicare permanentă între toţi membrii partidului. Am obţinut un document care deocamdată a primit girul principalelor curente din partid. El este încă în stadiul de draft şi urmează să fie supus dezbaterii şi aprobării forurilor de conducere ale partidului astfel încât să devină un liant şi să ofere o identitate mai precisă partidului nostru.
Am fost acuzaţi că nu avem o identitate clară. ”USR viu” oferă o identitate clară, o identitate care are mai multe componente strategice, are această componentă a libertăţii – libertatea antreprenorială, libertatea de inovaţie tehnologică, libertatea de creaţie ştiinţifică, libertatea de expresie artistică. Dar are şi o componentă de egalitate de şanse, care ne face să fi foarte atenţi la chestiunea accesului păturilor mai defavorizate din societate la educaţie, la sănătate. ştim cu toţii că trăim într-o ţară săracă şi pentru a avea o platformă de competiţie liberală între toţi membrii societăţii trebuie în primul rând să asigurăm o egalitate de şanse.
Să înţelegem că e mai mult spre dreapta propunerea şi viziunea dumneavoastră?
Aceste etichete dreapta / stânga au fost folosite mult de politicienii din România pentru a-i abuza şi a-i înşela pe alegători. Noi am observat că partidele care ar trebui să fie de stânga au neglijat tocmai politicile de stânga, şi vorbim de PSD, care nu a oferit sănătate şi educaţie. PSD care a fost la putere cu puţine întreruperi în toţi aceşti ani nu a reuşit să creeze un sistem de educaţie şi unul de sănătate care să fie solide şi performante şi nici PNL, care s-a vrut un partid de dreapta, nu a reuşit să creeze o pătură antreprenorială liberă şi să ia acele măsuri de debirocratizare şi de libertate administrativă de care avea nevoie mediul de afaceri.
Prin urmare, aş prefera să nu folosim aceste etichete tradiţionale stânga / dreapta pentru a nu crea alegătorilor noştri sentimentul că sunt încă o dată abuzaţi. Aş prefera să îi asigur că vom avea o soluţie pnetru fiecare, că în USR se află o mulţime de oameni capabili să redacteze politici sociale în orice domeniu şi că fiecare din acestea se va bucura de atenţia partidului, astfel încât USR să fie o alternativă atunci când România ajunge în dificultate.
Dacă ar fi să utilizaţi, totuşi o etichetă, care ar fi ea?
M-aş feri să utilizez o etichetă. Eu cred că este nevoie şi de politici de dreapta pentru a descătuşa energiile antreprenoriatuluişi pentru a asigura decolarea economică a ţării, dar e nevoie şi de politici sociale pentru a scoate categorii întregi defavorizate care acum sunt ţinute în captivitate de partidele vechi.
Nu este nevoie de o definire doctrinară care să fie ca reper în stabilirea acestor politici? Luarea unei decizii pe o anumită temă, dar pornind de la anumite principii?
Aceste principii sunt cuprinse în doctrina partidului numită ”USR viu”, o doctrină formată pe principii şi valori, nişte valori care pentru noi sunt vii, sunt efective, nu sunt ca pentru celelalte partide nişte simple etichete care şi-au pierdut sensul.
Care este publicul USR?
În momentul de faţă, publicul USR, conform studiilor pe care le avem, este alcătuit din persoane educate, în general între 30 şi 55 de ani, cu studii superioare, cu o oarecare înlesnire financiară, dar el e format şi din artişti, creatori, oameni care îşi dau seama că dezbaterea publică din România a ajuns, în multe privinţe, într-un impas şi aceşti doritori de reformă, de modernizare a României, se află şi ei printre votanţii noştri.
Au apărut în ultimul timp mai multe sondaje de opinie, în toate USR este mai mult sau mai puţin în scădere. De ce?
Aş zice că a fost o perioadă mai delicată pentru USR care a coincis cu demisia din partid a preşedintelui fondator, Nicuşor Dan, care, sigur, că a fost un moment destul de dificil pentru partid.
A coincis şi cu perioada în care USR abia intrase în Parlament şi noi toţi am deprins mecanismele parlamentare, a fost o perioadă de ucenicie. Mulţi dintre aleşii USR nu mai făcuseră niciodată politică la nivel parlamentar, de fapt niciunul nu făcuse politică la nivel parlamentar. Nu eram deprinşi cu mecanismele parlamentare, nu ştiam ce înseamnă declaraţie politică, o interpelare sau o întrebare parlamentară, nu ştiam care sunt procedurile prin care trec legile şi aşa mai departe. Chestiuni de regulament, de proceduri, participarea la comisii, mecanismul de desemnare a unor reprezentanţi în diverse consilii şi aşa mai departe.
Noi am învăţat lucrurile astea, a fost o perioadă foarte intensă pentru partid, perioadă în care partidul s-a dezvoltat şi din punct de vedere instituţional, s-a dotat cu un nou statut, cu nişte mecanisme de control în interiorul lui, avem nu numai organisme executive, ci şi organisme de reflecţie. Toate aceste organisme ale partidului compun, de fapt, o microrepublică politică, gândită să funcţioneze şi să limiteze puterea în partid acordată unuia sau altuia. Este, probabil, în momentul de faţă cel mai democratic partid din România.
Cum pot fi recuperate aceste pierderi?
În primul rând, ce este foarte important este mecanismul extinderii USR în teritoriu. Avem filiale funcţionale în toate judeţele din ţară, în unele judeţe avem filiale locale în mai multe oraşe, dar ne propunem să extindem aceste filiale atât ca număr de membri, cât şi ca prezenţă în teritoriu.
Cetăţenii în foarte multe judeţe sunt încă temători la a se opune pe faţă vechilor partide. Pentru că în localităţile mai mici faptul că eşti membru USR se află, unii membri ai familiei poate sunt angajaţi la stat, statul e într-o anumită măsură controlat de baronii locali, de mecanismele acestea în care partidele fagocitează un întreg aparat public şi-l subordonează unei clientele de partid. Şi atunci noi am constatat că în unele judeţe există o reticenţă sau o timiditate în această privinţă.
De aceea este foarte important ca în filialele locale cetăţenii să fie antrenaţi mai curând în proiecte comunitare care vizează ameliolarea locuirii, a spaţiului public în jurul blocului, în jurul unei şcoli, în jurul unor săli de sport, a propune o campanie de curăţenie, de îngrijire a spaţiului verde, de recuperare a unor zone poluate. Şi încet – încet ei pot fi atraşi şi în direcţii mai reprezentatove pentru USR, cum ar fi lupta împotriva corupţiei, transparentizarea alocării contractelor publice, să ajungă să participe la şedinţe ale consiliilor locale, să verifice atribuirile de contracte prin SEAP.
Au oamenii timp, chef, răbdare pentru aceste lucruri?
Să ştiţi că sunt foarte mulţi cetăţeni care sunt atenţi şi doresc să se implice în viaţa comunităţii. Ei n-au putut s-o facă până în prezent pentru că au înţeles că partidele vechi cer un sistem clientelar şi cer o supunere absolută. În aceste condiţii, iniţiativa cetăţenească dezinteresată s-a izbit de situaţii care nu puteau fi în niciun fel validate.
Care ar trebui să fie relaţia USR cu celelalte partide?
Cu PNL avem în comun faptul că ar trebui să fim şi unii şi alţii partide de opoziţie. În momentul de faţă, noi suntem foarte atenţi la iniţiativele pe care le depun colegii noştri de la PNL, la moţiunile simple, la moţiunile de cenzură pe care le depun, le analizăm pe fiecare cu mare atenţie şi, de la caz la caz, ne dăm acordul, semnăm atunci când ele încarnează principii şi valori în care credem.
Noi am avut situaţia aceasta când a căzut Guvernul Grindeanu şi când am fost întrebaţi dacă putem susţine un guvern împreună şi am dat atunci un anumit răspuns: am fi participat la o guvernare comună dacă am fi putut să-l dăm pe viitorul ministru al Justiţiei, tocmai pentru că USR este foarte sensibil la apărarea statului de drept.
În viitor, îmi place să cred că vom intensifica acest dialog cu conducerea PNL, astfel încât să putem identifica care sunt punţile, care sunt condiţiile în care am putea să asigurăm o conducere stabilă a României dacă acest lucru va intra pe agendă.
Cu Dacian Cioloş ce relaţie vedeţi?
Dacian Cioloş este iniţiatorul şi centrul unei platforme foarte interesante, Platforma România 100. O platformă care deocamdată este o asociaţie nonguvernamentală în timp ce noi suntem un partid politic parlamentar. Este o asociaţie care oferă resurse de oameni şi de idei, pe care USR le poate accesa cu foarte mult profit pentru USR. Acest lucru depinde de discuţii comune care trebuie să aibă loc, fiindcă ar fi păcat ca forţe care îşi doresc modernizarea României să nu colaboreze, să nu-şi pună toate energiile în comun pentru a obţine acest deziderat.
S-a vorbit despre eventuala venire în USR a lui Dacian Cioloş. Au fost unele reticenţe, dumneavoastră cum vedeţi această posibilitate?
Eu sunt foarte favorabil acestei idei. În cazul în care Dacian Cioloş îşi doreşte, nu cred că ar fi absolut nicio problemă. Este o resursă importantă, e cineva care a demonstrat, care a livrat, care a condus Guvernul României într-o perioadă extrem de dificilă şi cu o susţinere parlamentară foarte furtunoasă şi nesigură, cineva care aduce o experienţă europeană de gestiune a fondurilor europene, de administraţie publică dovedită. Ar fi o resursă foarte, foarte importantă pentru USR.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
