Vicepreşedintele USR Dan Barna, unul dintre cei doi candidaţi la şefia USR, afirmă într-un interviu pentru News.ro că USR trebuie să se definească doctrinar ca un partid de centru dreapta şi să reprezinte zona populaţiei antreprenoriale şi a iniţiativei private. În ceea ce-l priveşte pe Nicuşor Dan, acesta este oricând binevenit înapoi, spune Barna, el adăugând că USR este deschis şi tuturor personalităţilor din platforma România 100 a lui Dacian Cioloş.
Dan Barna consideră ”destul de normală” retragerea lui Cristian Seidler din cursa pentru preşedinţia USR, despre care a spus că este rezultatul unei lupte politice legitime în interiorul unui partid.
El consideră că cea mai mare provocare a USR în perioada următoare va fi atragerea de noi membri şi creşterea nivelului de profesionalism, atât al parlamentarilor, cât şi al membrilor USR din teritoriu.
În ceea ce priveşte scăderea USR în sondaje, Dan Barna susţine că acest lucru a fost cauzat de disputele interne privind poziţionarea partidului vizavi de redefinirea familiei în Constituţie şi spune că din momentul în care partidul a luat decizia de a se opune Coaliţiei pentru Familie, sondajele indică o creştere de 0,4% pe lună.
Barna spune că USR va continua să colaboreze punctual cu PNL şi celelalte partide de opoziţie şi că va continua să privească PSD drept inamicul politic numărul unu.
Vă prezentăm mai jos interviul intergral acordat de Dan Barna pentru News.ro:
Reporter: Sunteţi unul dintre cei doi candidaţi care au mai rămas în cursa pentru şefia USR. Cum credeţi că va fi acest congres?
Dan Barna: Va fi un congres conform statutului şi deciziilor organelor interne ale partidului. Este congresul peste care USR trebuie să treacă pentru a-şi alege un nou lider pentru a continua să fim partidul de opoziţie care ne-am propus să fim şi pentru a ne reaşeza pe o direcţie explicită de susţinere a mesajelor către cetăţeni.
Unul dintre candidaţi s-a retras acuzând nereguli în organizarea congresului, în stabilirea delegaţilor.
Este cumva, cum să spun? E o situaţie destul de normală, poate, în perioada de campanie electorală înainte de congres să existe în orice partid, inclusiv în USR, această luptă politică legitimă până la un punct. Biroul Naţional a decis încă din luna iulie că, tocmai pentru a evita orice echivoc privind organizarea acestui congres extraordinar generat de demisia preşedintelui fondator, să foloism exact acelaşi sistem de vot precum cel folosit la congresul de la Cluj la care Nicuşor Dan a fost ales, un congres care nu a ridicat nicio problemă de legitimitate sau de recunoaştere de către ceilalţi membri sau delegaţi a sistemului de alegeri.
Şi atunci am zis bun, ca să evităm deschiderea unei cutii a Pandorei despre cum ar trebui să se schimbe, eventual, mecanismul, folosim exact acelaşi mecanism. Din păcate, la nivelul filialei Municipiului Bucureşti s-a decis o abordare diferită, pe o interpretare nuanţată a statutului, care în urma unei contestaţii nu a fost susţinută de Comisia de Arbitraj a partidului, care în unanimitate a anulat primele alegeri de la Bucureşti, care nu respectau ceea ce fusese şi la Cluj, precedentul acela ca filialele de sector să-şi nominalizeze delegaţii, şi s-a făcut o a doua alegere cu supra-delegaţi la nivelul Municipiului Bucureşti.
Decizia Comisiei de Arbitraj a fost de a anula acele alegeri şi de a cere partidului să organizeze alte alegeri pe un principiu care să asigure o reprezentativitate. Biroul Naţional a luat act de această decizie, a implementat-o. Asta, se pare, a dus la decizia de a se retrage din cursă a colegului nostru Cristian Seidler, decizie pe care o regret foarte mult, pentru că eu cred sincer că partidul ar fi trebuit să aibă cât mai multe opţiuni în ceea ce înseamnă viitorul preşedinte.
Aceste tensiuni interne, atacuri chiar, nu fac rău partidului? Nu dă partidul un semnal prost în exterior?
În primul, fiind un partid într-o criză de creştere, această luptă politică internă înaintea unui congres e într-o oarecare măsură firească. Evident că acest lucru nu e un element pozitiv în comunicarea externă, dar tocmai de aceea vom avea alegeri, vom avea un nou preşedinte, după care vom continua să fim partidul politic care ne dorim să fim. Programul meu electoral, de altfel, este exact astfel intitulat: ”De la mişcare politică, la partid”.
Mi se pare că suntem exact în acea etapă în care trebuie să ne funcţionalizăm instituţiile, să respectăm deciziile instituţiilor şi toată experienţa ultimelor luni a arătat că, de fapt, instituţiile USR funcţionează.
Am avut instituţia referendumului, care a funcţionat şi a soluţionat o problemă care părea spinoasă, în contextul căreia preşedintele a decis să-şi dea demisia. Am avut acum această situaţie cu abordarea diferită faţă de vechiul congres a sistemului de alegere a delegaţilor la Bucureşti, am avut o comisie de arbitraj care şi-a asumat o decizie în unanimitatea membrilor, această decizie a fost implementată, a vut loc o a doua conferinţă municipală în care au fost aleşi delegaţii Bucureştiului pentru congres.
Toate aceste elemente arată că, deşi suntem un partid la început de drum, suntem un partid cu experienţă doar de câteva luni pe scena politică, totuşi reuşim să funcţionăm, reuşim să ne respectăm deciziile şi cred că acesta este elementul cel mai important. Dacă respectăm deciziile instituţiilor interne, chiar dacă o parte dintre colegi sunt nemulţumiţi de data aceasta, s-ar putea ca data viitoare alţii să fie nemulţumiţi. Este ceea ce înseamnă până la urmă viaţa de partid şi progresul unui partid la început de drum.
În acest context, nu credeţi că va fi ştirbită legitimitatea liderului nou ales la congres?
Legitimitatea liderului nu cred că ar putea fi ştirbită atât timp cât există delegaţi din toate filialele care vor veni la acest congres. Avem doi candidaţi, unul dintre ei va deveni preşedinte, apoi va fi chiar o provocare pentru lider să readucă această atmosferă de lucru şi de colaborare colegială în cadrul partidului.
Se vor armoniza aceste tensiuni după congres?
Experienţa mi-a arătat că, de câte ori partidul a generat proiecte, fie la nivel teritorial, fie la nivel naţional, şi aceste proiecte au început să fie implementate, oamenii au colaborat indiferent de tabere sau platforme sau grupuri de poziţie din interiorul partidului.
În momentul în care chiar au existat proiecte şi partidul a livrat, colaborarea a funcţionat. Şi, până la urmă, abordarea pe care o văd ca fiind funcţională este exact aceasta de a genera proiecte în perioada următoare şi de a genera iniţiative care să ne oblige să lucrăm unii cu ceilalţi pentru că experienţa ne-a arătat că asta a funcţionat până acum.
Care este cea mai mare problemă a USR în acest moment?
Provocarea pentru USR în perioada curentă ţine, pe de o parte, de extindere, pe de o parte de o creştere a nivelului de profesionalism, şi a colegilor din Parlament, şi a colegilor din teritoriu. Calitatea resurselor umane în USR este una remarcabilă. Îndrăznesc să spun cu toată convingerea că e semnificativ superioară celorlalte partide.
Noi am crezut că fiind oameni cu cariere profesionale de succes, cu studii la universităţi de top din Europa sau din Statele Unite, cu experienţă fie în mediul universitar, fie în mediul profesional, succes antreprenorial anterior pentru mulţi dintre noi, am crezut că ştim să facem şi politică foarte bine. Pentru că dacă ne-am descurcat în vieţile noastre din mediul privat nu avem cum să nu ne descurcăm şi în politică.
Probabil că aici am supralicitat realitatea şi s-a dovedit că avem nevoie să învăţăm să facem politică. Şi una dintre toate aceste dificultăţi de colaborare care au devenit vizibile în ultimele luni vine tocmai din această credinţă că ştim foarte bine să facem politică.
S-a dovedit că nu ştim foarte bine să facem politică şi că e un proces pe care trebuie să-l învăţăm şi la care trebuie să ne adaptăm. Şi cred că asta este, de fapt, miza cea mai mare, să ne instruim şi să învăţăm acel dialog în compromis în interiorul partidului care să ne facă să putem merge mai departe.
De cât timp mai aveţi nevoie pentru a învăţa?
Mi se pare că acest congres este un pas necesar care va rezolva multe dintre fricţiunile inerente perioadei de instabilitate. Preşedintele fondator n-ar fi trebuit să-şi dea demisia la momentul acela. Era o decizie dificilă a partidului peste care ar fi trebuit să trecem, dar el a decis altfel.
Partidul a ajuns într-o zonă de instabilitate din punctul de vedere al leadership-ului până la acest congres şi de asta eu am mare încredere că după congres vom putea să continuăm pe calea pe care USR a dovedit că o susţine, aceea a unei opoziţii asumate şi de a respecta ceea ce am promis în campania electorală. Să fim opoziţie reală.
Mai are Nicuşor Dan loc în USR?
Oricând. Nicuşor Dan şi-a exprimat interesul de a candida la primăria Capitalei. Este probabil la acest moment că, dacă va decide să meargă în direcţia aceasta, USR îl va susţine, e un lucru foarte clar. Este o opţiune decentă uitându-ne la ce face Gabriela Firea din Bucureşti, este o opţiune decentă şi firească pentru electoratul din Bucureşti şi, din această perspectivă şi nu numai, Nicuşor Dan este binevenit în partid şi pentru simplul fapt că eu personal văd USR ca pe un partid capabil să producă lideri în anii următori în politica românească.
Niciunul dintre partidele din spectrul politic actual nu face lucrul ăsta sau nu l-a mai făcut de ani de zile şi suntem în situaţia în care vedem ce se întâmplă la PSD tocmai pentru că partidul este văzut ca partid al unui jupân, iar toate celelalte personalităţi au fost măturate, iar când s-a format Guvernul nu au avut din cine să-l compună, jumătate dintre miniştri sunt oameni necunoscuţi în spectrul public. Asta arată tocmai o problemă de vizine internă a ofertei politice a unui partid.
Mi se pare că USR în următorii doi ani, până la alegeri să spunem, ar trebui să fie un partid în care să aibă loc şi Nicuşor Dan, şi Dacian Cioloş, şi Cristian Ghinea şi orice alţi lideri şi orice alte personalităţi puternice care vor să conteze şi vor să exprime o poziţie în politica din România. Dacă reuşim să facem lucrul ăsta, o să reuşim să fim partidul care va conta pe termen lung.
Dacian Cioloş în USR?
Partidul merge în direcţia aceasta a deschiderii către toate personalităţile şi către personalităţile din România 100, pentru că acolo, în afară de Dacian Cioloş, mai sunt o grămadă de foşti colegi din guvernare, o grămadă de experţi care au acelaşi ADN cu USR, au aceleaşi valori, aceleaşi principii de integritate, de decenţă, de seriozitate profesională şi partidul va merge în perioada următoare spre o deschidere de colaborare cu România 100 şi cu resursele de acolo. Evident că Dacian Cioloş dacă va veni sau nu în USR este o decizie care îi aparţine domniei sale.
Una dintre criticile aduse USR este că nu e nici de stânga, nici de dreapta. Sau, din contră, că e şi de stânga, şi de dreapta. Are nevoie USR de o definire doctrinară?
Eu am fost singurul dintre cei trei, iniţial, candidaţi care am prezentat platforme. Am fost singurul care am spus că văd USR undeva în zona de centru dreapta pentru că este o zonă rămasă nereprezentată în acest moment. PSD e cumva în spectrul dinspre stânga, PNL s-a dus într-o zonă mai tradiţional naţională, iar zona aceasta, eu le spuneam paşoptişii actuali ai României, zona populaţiei antreprenoriale, a iniţiativei private, a celor care văd o Românie pro-europeană şi resursele care vor o modernizare reală a societăţii sunt în momentul de faţă nereprezentate.
USR este practic vehiculul politic care ar trebui să reprezinte această componentă a societăţii. Noi am avut 75% dintre votanţi din zona persoanelor cu studii medii sau superioare din urban. Deci, practic este exact această componentă a societăţii care chiar crede că nu mai putem continua aşa şi că o schimbare este necesară. Şi USR trebuie să-şi susţină acest grup şi de asta văd o definire doctrinară a partidului în zona de centru dreapta.
Deci acesta ar fi publicul USR: tineri, educaţi cu venituri peste medie?
Nu doar tineri. Antreprenori, persoane cu iniţiativă privată, tineri sau de vârsta a doua, persoane active. În general, persoanele acelea care creează locuri de muncă, care sunt formatori în cercurile lor familiale sau sociale, cei pe care ceilalţi îi urmează. Mi se pare că USR este un partid de acest tip, este un partid al persoanelor asumate.
Potrivit sondajelor publicate recent, USR se află pe un plan descendent. De ce?
USR este în aceste sondaje, nu discutăm acum cât de corect au fost făcute, în marja de eroare faţă de alegerile din decembrie. Dincolo de asta, ne uităm că în ultimele două luni, deci după poziţionarea partidului împotriva redefinirii familiei în Constituţie, trendul pentru USR a început să crească.
A fost un trend descrescător, după care a început să crească cu 0,4% pe lună după ce am dat mesajul de poziţionare, ceea ce arată un lucru pe care şi noi îl intuiam, că mesajele clare şi definirea explicită – USR este de acest fel, susţine aceste valori – automat atrag susţinere şi interes din partea electoratului.
În momentul în care încerci să mulţumeşti pe toată lumea, cum a fost o abordare anterioară, de fapt am reuşit să-i nemulţumim pe toţi pe rând. În momentul în care îţi defineşti poziţia în spectrul politic şi spui: acestea sunt valorile principale pe care le susţin, nu vorbim de radicalism sau de puncte de vedere extreme, ci de direcţie şi poziţionare ca tendinţă, când lucrul acesta a fost transmis cetăţenilor şi trensul a început să crească.
USR s-a definit ca un partid ”altfel”. Este acesta un avantaj sau un dezavantaj?
În măsura în care vom reuşi să descoperim valorile dialogului în compromis în interiorul partidului, va fi un mare avantaj. Suntem un partid cu foarte multe personalităţi, un partid cu resurse umane de foarte bună calitate şi suntem încă în etapa aceea de creştere în care învăţăm să negociem, să discutăm unii cu ceilalţi şi, după ce vom depăşi această etapă, chiar vom fi una dintre forţele redutabile din politica românească.
Suntem un partid care îşi asumă explicit prin membrii săi şi prin managementul său lupta împotriva corupţiei, transparenţa. În USR considerăm că nu e ok să furi din banii publici. Asta este marea valoare pe care USR o propune în politica din România: oameni integri, poate nu cei mai buni comunicatori, poate nu cei mai buni în a face politică tradiţională - asta încercăm să nu învăţăm - dar dincolo de asta valoarea şi competenţa sunt elementele definitorii prin care noi credem că putem să contăm.
A fost un plus pentru partid deschiderea spre dezbatere şi nu autoritarismul caracteristic celorlalte partide?
Eu înclin să cred că da. Chiar dacă a fost un cost marginal destul de mare şi avem aceste tensiuni interne, e mult mai bine să putem discuta probleme decât să mergem disciplinaţi, de mânuţă ca la grădiniţă, doi câte doi în spatele unei viziuni nediscutate. USR a impus aceste valori: valoarea libertăţii de conştiinţă în cadrul partidului, valoarea dialogului între membri pentru a lua decizii şi, bineînţeles, valoarea finală a democraţiei – decizia luată prin votul cât mai multor dintre membri.
Relaţia USR cu celelalte partide?
Până acum suntem singurul partid de opoziţie autentică şi coerentă din Parlamentul României. Celelalte partide, datorită unui vechi sistem de colaborare clientelară de ani de zile, se poziţionează pe o temă sau alta destul de echivoc.
Văd partidul ca fiind un vehicul politic care să nu stea în colţ şi să strige, ci unul care să fie un jucător activ. Pe iniţiative punctuale a existat colaborare şi văd continuarea acestei colaborări cu PNL sau cu celelalte partide din opoziţie în cazul unei moţiuni.
Am intrat în viaţa politică, acceptăm că suntem în Parlamentul României şi nu cred că trebuie să fim antisistem refuzând jocul politic firesc şi mecanismele democratice prin care o decizie parlamentară prin care o decizie poate fi luată sau blocată.
Relaţia cu PSD?
PSD este inamicul politic numărul unu pentru USR. Colaborarea cu PSD nu poate să funcţioneze, mă rog, cu excepţia acelor iniţiative implicite – infrastructură sau altceva -, unde e o unanimitate în Parlament pentru că nu-i nimic politic, ci elemente fireşti de administrare a ţării. Exact în spiritul că nu ne opunem în mod orb oricărei iniţiative, ci analizăm fiecare iniţiativă în mod particular.
Posibile alianţe?
Excludem orice alianţă cu PSD sau cu ALDE, nu se pune problema să-i susţinem sau să colaborăm cu ei în vreo structură guvernamentală în niciun fel. În rest, ce se va întâmpla şi care va fi dinamica alternativelor electorale în 2019 – 2020, vom vedea la momentul respectiv.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
