Proaspăt confirmat preşedinte al Partidului Naţional Liberal, premierul Florin Cîţu va merge, marţi, în faţa Parlamentului, pentru testul moţiunii de cenzură. Şeful Guvernului bifează o premieră politică: două moţiuni de cenzură depuse, în aceeaşi sesiune, în Legislativ, pentru demiterea Executivului, una iniţiată de PSD şi cealaltă de foştii parteneri de guvernare de la USR-PLUS, care s-au aliat în acest demers cu parlamentarii de la AUR.
Partidele din Parlament s-au întrecut, în această sesiune, să dea jos Guvernul. Iar primii care au declanşat procedura au fost, paradoxal, chiar partenerii de coaliţie ai PNL, USR-PLUS, pe fondul rupturii din arcul guvernamental, după ce premierul Florin Cîţu a decis să îl demită pe ministrul Justiţiei, Stelian Ion. Deşi a fost depusă pe 6 septembrie, înaintea celei social-democrate, moţiunea USR-PLUS şi AUR a fost blocată, prin tergiversări repetate şi printr-o sesizare la CCR, astfel că nu a ajuns încă la vot.
Marţi, în plenul comun al Parlamentului, se va vota moţiunea de cenzură depusă de PSD, intitulată ”Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor. Jos Guvernul Cîţu!”, semnată de 157 de parlamentari social-democraţi. Senatorii şi deputaţii de la USR-PLUS şi cei de la AUR au declarat în repetate rânduri că vor vota moţiunea PSD.
Florin Cîţu se confruntă, astfel, cu o largă majoritate care doreşte schimbarea Guvernului, formată din PSD, USR-PLUS, AUR, cărora ar putea să li se alăture şi o parte din parlamentarii care l-au susţinut pe Ludovic Orban la Congresul din 25 septembrie.
Ce prevede Constituţia
Potrivit Constituţiei, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor, se comunică Guvernului la data depunerii şi se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.
Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea în Parlament.
Şanse mari pentru adoptarea moţiunii de cenzură, potrivit calculelor din Parlament
Pentru a fi adoptată moţiunea, este nevoie de 234 de voturi.
Aritmetica parlamentară a Opoziţiei arată astfel:
- PSD -157 de parlamentari
- USR-PLUS - 80 de parlamentari
- AUR – 43 de parlamentari
Dacă toţi parlamentarii acestor formaţiuni ar vota moţiunea, marţi, aceasta ar fi adoptată cu 280 de voturi, adică cu 46 de voturi mai mult decât limita necesară de 234 pentru dărâmarea Guvernului.
Celor 280 li s-ar putea alătura şi unii parlamentari liberali care l-au susţinut pe Ludovic Orban la Congresul din 25 septembrie. Fostul lider PNL se baza, înainte de Congres, pe aproximativ 50 de colegi. Ludovic Orban a anunţat însă că el nu va vota moţiunea de cenzură la adresa Guvernului Cîţu.
La rândul său, PNL, care are 134 de parlamentari, se bazează şi pe voturile UDMR, care are 29 de deputaţi şi senatori. Cei 18 parlamentari ai minorităţilor naţionale ar putea să nu participle la vot, aceasta fiind tradiţia grupului, de-a lungul activităţii în Parlament. Mai sunt 4 voturi ale parlamentarilor neafiliaţi, care vor vota ”în funcţie de propria conştiinţă”.
Liberalii au anunţat, prin vocea preşedintelui Florin Cîţu, că au mandatat mai mulţi parlamentari PNL din Camera Deputaţilor şi Senat să negocieze ”om cu om”, pentru a convinge reprezentanţi ai Opoziţiei să nu voteze moţiunea de cenzură, invocând faptul că ne aflăm în valul patru al pandemiei, iar ţara are nevoie de un guvern ”cu puteri depline”.
Florin Cîţu a lansat, în plus, un avertisment pentru cei de la USR-PLUS: dacă vor vota moţiunea PSD, atunci orice cale de împăcare şi de refacere a coaliţiei de guvernare încetează.
Există liberali care îşi doresc un Guvern minoritar PNL, care, în cazul în care moţiunea trece, să fie susţinut în Parlament doar pentru a gestiona actuala criză sanitară, în timp ce alţii au invocat şi posibilitatea ca actualul Guvern să rămână interimar mai mult timp, dar cu atribuţii limitate.
Noul preşedinte al USR-PLUS, Dacian Cioloş a reiterat că partidul său nu îl mai vrea pe Florin Cîţu premier, aceasta fiind condiţia principală pentru revenirea la masa negocierilor cu liberalii. De asemenea, Cioloş a mai spus că nu va susţine nici un guvern minoritar, condus de Florin Cîţu, USR-PLUS urmând să facă Opoziţie în acest caz.
Ce urmează după votul moţiunii de cenzură
Potrivit calculelor din Legislativ, Guvernul Cîţu are şanse mari să fie demis, marţi, prin votul Parlamentului. Imediat după vot, în scenă intră preşedintele Klaus Iohannis, care trebuie să cheme partidele parlamentare la consultări şi va desemna, în final, o nouă propunere de premier. Noul premier desemnat are la dispoziţie 10 zile pentru a veni în faţa Parlamentului cu o nouă echipă de miniştri şi cu un program de guvernare, pentru a primi votul de încredere.
În cazul în care moţiunea de cenzură va pica, la vot, Guvernul Cîţu rămâne în funcţie, însă se va pregăti pentru o nouă moţiune de cenzură, a celor de la USR-PLUS şi AUR, care urmează să intre la vot în Parlament, în perioada imediat următoare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
