Elena Lasconi, candidat USR la alegerile prezidenţiale, susţine că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) ar trebui să primească mai multă putere, în sensul în care instituţia ar trebui să ancheteze şi magistraţi. În prezent, DNA nu poate instrumenta dosare care vizează judecători sau procurori. De asemenea, Elena Lasconi susţine că sunt câteva dosare penale care ”pare că urmăresc un calendar electoral”.
Elena Lasconi, preşedintele USR, a fost întrebată în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, dacă este de părere că procurorii fac anchete politice.
”Nu aş pune ştampila asta şi nu aş vorbi la modul general despre procurori şi magistraţi, cum nu aş vorbi la modul general despre presă. Şi în presă există jurnalişti cinstiţi sau mai puţini cinstiţi. Şi în magistratură este ca-n viaţă: ai parte de magistraţi cinstiţi sau de alţii mai puţin cinstiţi. Noi am văzut acum că ei (magistraţii -n.r.) sunt imaculaţi. Tocmai de aceea, aş dori să dăm mai multă putere DNA-ului, să cerceteze magistraţi. Sunt câteva dosare care pare că urmăresc un calendar electoral. Dacă vreţi să vă dau un exemplu concret, este cel al colegului meu Dan Barna, a apărut exact înainte de prezindenţiale (în 2019 - n.r.) şi a trebuit să treacă cinci ani până când Parchetul să spună că fapta nu există. Deci poţi să-ţi pui semne de întrebare că unele dintre dosare au legătură cu un calendar electoral. Cred că DNA ar trebuit întărit, cred că sunt oameni care-şi fac treaba bine acolo. Cred în ei, cred în Justiţie, cred că sunt foarte mulţi oameni de bun-credinţă în magistratură”, a spus Elena Lasconi la Prima TV.
DNA a avut, prin lege, puterea de a ancheta fapte de corupţie săvârşite de magistraţi de la înfiinţarea instituţiei (2002) până în 2018, când majoritatea PSD-ALDE-UDMR din Parlament a înfiinţat o Secţie Specială în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, competenţa de a ancheta magistraţi a fost transferată de la DNA la nou-înfiinţata Secţie Specială. În spatele deciziei s-a aflat liderul PSD de la acea vreme, Liviu Dragnea, care încerca să scape de o condamnare penală. Înfiinţarea unei secţii speciale pentru anchetarea magistraţilor a stârnit critici din partea mai multor asociaţii din Justiţie, dar şi a instituţiilor europene. După ce PSD a pierdut puterea în toamna anului 2019, guvernele ulterioare s-au angajat să suprime ”creaţia” lui Liviu Dragnea. Secţia Specială a funcţionat până în martie 2022, când a fost desfiinţată în timpul guvernului Ciucă. Bilanţul instituţiei a fost unul extrem de firav: în cei trei ani şi jumătate de funcţionare, Secţia Specială a făcut doar cinci rechizitorii.
Aşadar, Secţia Specială a fost desfiinţată în martie 2022, însă DNA nu a primit înapoi competenţele de a ancheta magistraţi, aşa cum a solicitat instituţia în repetate rânduri. Cătălin Predoiu, în calitatea de ministru al Justiţiei la acea vreme, a propus ca, în locul Secţiei Speciale, magistraţii să fie anchetaţi de Parchetele Curţilor de Apel, iar Parlamentul a transformat propunerea ministrului în lege. Practic, majoritatea parlamentară de la acea vreme, formată în jurul PSD-PNL-UDMR, a desfiinţat Secţia Specială, însă a continuat să lase DNA fără putere în zona Justiţiei. Bilanţul oficial arată că, în cei 15 ani cât au anchetat fapte de corupţie săvârşite de magistraţi, procurori DNA au trimis în judecată 161 de persoane angajate în sistemul de Justiţie: 76 de procurori şi 85 de judecători. Aşadar, decizia lui Liviu Dragnea de a bloca accesul DNA în sfera Justiţiei e încă în vigoare, dar fără să mai existe însă o secţie specială dedicată magistraţilor. În prezent, judecătorii şi procurorii sunt anchetaţi de parchetele obişnuite din întreaga ţară.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
