Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, miercuri, la dezbaterile din plenul Camerei privind Legea salarizării unitare, că voinţa Guvernului de a duce lucrurile la capăt în această chestiune nu a fost ”suficient de puternică”, efortul Parlamentului contând cel mai mult.
”Elaborarea acestei legi nu a fost un lucru foarte simplu. Din păcate, la un moment, dat voinţa politică a Guvernului de a duce lucrurile până la capăt nu a fost suficient de puternică. Cred că efortul Parlamentului, al tuturor parlamentarilor, a contat cel mai mult şi sunt convins că adoptarea acestei legi va spori prestigiul legislativ chiar dacă astăzi poate unii dintre noi nu ne dăm seama. Dincolo de dezbaterile şi criticile publice absolut necesare, ne-am confruntat cu mişcări, unele coordonate, care au încercat să împiedice adoptarea acestei legi. Mă bucur că am reuşit să depăşim aceste obstacole şi la final Parlamentul să reuşească să adopte o lege atât de importantă”, a spus Liviu Dragnea în plenul Camerei Deputaţilor.
Preşedintele PSD a apreciat Legea salarizării unitare ca ”o lege a demnităţii românilor” care va face ca aceştia să nu mai plece să muncească în străinătate, iar cei deja plecaţi să se întoarcă în ţară. În plus, va duce la un grad mai mare de calificare a forţei de muncă.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Legea salarizării unitare face ordine într-un sistem în care a dominat haosul, bunul plac şi discriminarea. Va fi o ordine bazată pe criterii obiective, cum ar fi valoarea socială a muncii. Decalajul dintre cele mai mari şi cele mai mici salarii care a crescut deopotrivă sărăcia şi nemunca pentru că creat şi fenomenul salariilor nedrepte mari a fost redus la o dimensiune raţională care măsoară importanţa socială a muncii. În acelaşi timp lege aduce o creştere substanţială a salariilor mici. Legea are câteva principii simple care vor fi aplicate de sus până jos. La muncă egală salarii egale, personalul de conducere are salarii mai mari decât cel de execuţie, cei cu studii superioare au salarii mai mari decât cei cu studii medii”, a spus preşedintele Camerei Deputaţilor.
El a negat aserţiunile potrivit cărora Legea salarizării ar duce la scăderi ale veniturilor în mai multe domenii arătând că aceste afirmaţii se bazează pe calcule eronate.
”Legea salarizării unitare este un pas însemnat spre modernizare, eficienţă şi demnitate. este o lege responsabilă, Parlamentul României înfătuieşte un act de civilizaţie oferind românilor această lege”, a conchis Liviu Dragnea.
Membrii Comisiei de muncă a Camerei Deputaţilor au adoptat, marţi, raportul privind Legea salarizării cu 15 voturi favorabile, două împotrivă şi patru abţineri. Legea a intrat miercuri în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, care este for decizional.
Ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a declarat, marţi, la Parlament, că ultima variantă a Legii salarizării agreată cu Ministerul Finantelor prevede că abia de la 1 ianuarie 2018 toţi bugetarii vor avea o creştere a salariului brut cu 25%, iar de la 1 martie profesorii şi medicii vor primi în plus diferenţa de bani promisă. Iniţial, primele majorări salariale erau programate pentru 1 iulie 2017.
”Am avut patru variante pe care le- am discutat de dimineaţă. Este vorba de varianta finală acum asupra căreia am convenit cu secretarii de stat iniţial de la MFP şi acum telefonic chiar şi cu domnul ministru de Finanţe în care ar urma să facem majorări salariale la absolut toţi bugetarii cu 25% creşteri pe salariul brut începând cu data de 1 ianuarie 2018, după care, începând cu data de 1 martie, o majorare de încă 20% la salariile pentru educaţie, care, cumulat cu cei 25% înseamnă per total o creştere de 50% cum am promis şi cu grila până în 2022 pentru medici şi asistente tot de la 1 martie. Aceasta ar fi varianta cu care noi intrăm în comisie”, a declarat ministrul Muncii.
”Noi am avut o înţelegere cu MFP încă de la început. Acum avem o anvelopă de 68 de miliarde care a fost crescută anul acesta şi chiar şi luna trecută au fost majorate cu 20% salariile de la OPC, de la IMM-uri, de la Gărzile de mediu, în fine toate autorităţile de mediu, la fel soldele soldaţilor s-au dublat pornind acum de la salariul minim pe economie, adică toate aceste lucruri au avut un impact bugetar deja pe anvelopa de anul acesta pe care noi o aveam prognozată. La acestea s-au adăugat cele 80 de amendamente de la Senat şi aproximativ 100 de amendamente de la Camera Deputaţilor. (...) S-au mai făcut majorări salariale, au mai fost creşteri de sporuri, coeficienţi crescuţi la anumite categorii de bugetari şi normal că a trebuit să regândim tot ceea ce înseamnă anvelopa ca să ne încadrăm în 75 de miliarde, cât ne-au dat Finanţele că este posibil pentru anul viitor”, a explicat ministrul Muncii.
În cadrul dezbaterilor de marţi, Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor a decis să modifice şi articolul 25 al Legii salarizării astfel încât angajaţii din sistemele sanitare, de apărare, ordine publică şi securitate să primească sporuri în limita a maxim 30% din suma salariilor de bază şi a soldelor ordonatorului principal de credite, spre deosebire de ceilalţi bugetari la care cuantumul de 30% este calculat pentru fiecare ordonator de credite.
Iniţial, deputaţii din Comisia de muncă au modificat articolul 25 al Legii salarizării prevăzând că procentajul de 30% se calculează la masa salarială a fiecărui ordonator de credite, nu pentru ordonatorii principali. Modificarea a generat proteste vehemente din partea lui Dumitru Coarnă, preşedintele Sindicatului Poliţiştilor şi Personalului Contractual, care a afirmat că modificarea va face ca sporurile din cele două sectoare să fie foarte mici, fără să reflecte orele suplimentare şi activităţile specifice ale salariaţilor. Coarnă chiar a spus în timpul lucrărilor că Legea salarizării este una ”de rahat”.
În urma unei pauze de circa o oră, membrii comisiei au revenit la articolul 25 şi au decis să adauge un alineat 2 care excepta angajaţii din cele două domenii de activitate de la raportarea pragului de 30% la masa salarială de care dispun ordonatorii de credite, prevăzând în schimb raportarea la masa salarială a ordonatorilor principali de credite.
Pe de altă parte, a fost eliminat sporul de 40% pentru personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor care trebuie să asigure în afara orelor de program, de la domiciliu, intervenţia în mediul rural, la apelurile de urgenţă, cercetări criminalistice, evadări, revolte sau cutremure.
Deputaţii Comisiei de muncă au adoptat şi amendamentul care prevede un spor de 50% pentru funcţionarii care gestionează fonduri europene, indiferent de numărul proiectelor. În forma venită de la Senat, sporul era de 25%. În schimb, primarii care se ocupă de fonduri europene rămân cu sporul de 25%. ”Primarii nu pot face parte din unităţile de management ale fondurilor europene”, a explicat preşedintele comisiei, Adrian Solomon (PSD).
Un alt amendament, adus articolului 26, prevede ca angajaţii din sectorul public să beneficieze de indemnizaţii de vacanţă, de la 1 decembrie 2018, în cuantumul unui salariu minim brut. Sunt exceptaţi cei care ocupă funcţii de demnitate publică, alese sau numite. Demnitarii vor fi exceptaţi şi de la acordarea indemnizaţiei de hrană.
De asemenea, din articolul 41 a fost eliminată răspunderea penală pentru cei care încalcă prevederile articolului 25, cel referitor la sporuri. Astfel, cei vinovaţi vor fi sancţionaţi disciplinar şi patrimonial riscând o amendă între 5.000 şi 20.000 de lei şi să plătească prejudiciile create. Contestarea contravenţiei şi aplicarea amenzii se va face de către Curtea de Conturi a României.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
