Treisprezece primari din judeţul Constanţa din cei 70 aleşi în 2012 nu şi-au dus mandatul la bun sfârşit din diverse motive. Unii au fost condamnaţi cu executare, alţii cu suspendare, unii au demisionat sau au pierdut procese cu ANI. Cel mai sonor nume de pe această listă este al lui Radu Mazăre, fostul primar al Constanţei.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Mandatul 2012-2016 a fost dificil pentru mulţi primari din judeţul Constanţa. Treisprezece dintre ei nu au reuşit să-l ducă până la capăt din diverse motive, iar alţii, rămaşi în funcţie, sunt fie anchetaţi, fie trimişi în judecată pentru diverse fapte.

Trei dintre primarii aleşi în urmă cu patru ani se află la închisoare, după condamnări definitive. Este cazul primarului din Năvodari Nicolae Matei, condamnat la un an şi şase luni pentru luare de mită, al celui din Cernavodă, Gheorghe Hânsă, care a primit o sentinţă de trei ani şi opt luni, şi al edilului din Techirghiol, Adrian Stan, care ispăşeşte o pedeapsă de doi ani şi opt luni de închisoare.

Evenimente

14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou

Alţi patru primari - Constantin Micu de la Tuzla, Nicolae Anghel de la Castelu, Gheorghe Chirchiu de la Oltina şi Dumitru Dedu de la Mircea Vodă - au fost condamnaţi cu suspendare, iar prefectul le-a întrerupt mandatul înainte de termen.

Şi-a încetat mandatul înainte de termen şi Ion Nicolin de la Negru Vodă, după ce a pierdut definitiv un proces cu Agenţia Naţională de Integritate, care îl declarase incompatibil. Ion Nicolin era unul dintre cei mai longevivi primari din România, conducând localitatea Negru Vodă din anul 1992.

Prefectura a emis ordinul de încetare a mandatului înainte de termen şi pentru Dumitru Nedea din Ion Corvin, pe motiv că nu şi-a îndeplinit prerogativele funcţiei timp de şase luni, din cauza unor probleme de sănătate grave. De altfel, la sfârşitul anului trecut, Dumitru Nedea a murit.  

Alţi patru primari au demisionat. Mihalache Neamţu de la Rasova a luat această decizie reclamând că nu îşi poate îndeplini promisiunile electorale, nefiind sprijinit nici de Guvern, nici de autorităţile judeţene. Florin Onescu de la Lipniţa a renunţat la mandat invocând motive personale, iar Valentin Vrabie de la Peştera a renunţat la funcţie în urmă cu câteva luni pentru a-şi pregăti campania electorală pentru Primăria Medgidia.

Cel mai sonor nume de pe lista celor care au demisionat, dar şi a celor care şi-au încetat mandatul înainte de termen este Radu Mazăre, primarul Constanţei. În mai 2015, el a demisionat din funcţie, fiind cercetat de DNA în mai multe dosare. El spunea că s-a săturat de nedreptăţile şi stresul la care a fost supus. Mazăre s-a retras atunci şi din viaţa publică.

 

2012

În iunie 2012, Radu Mazăre câştigă fără emoţii al treilea mandat de primar al Constanţei, cu peste 62 la sută din voturi, fiind sprijinit şi de PNL, în cadrul USL.

La o lună după alegeri, Mazăre dă startul carnavalului Mamaia, la care edilul se costumează în spartan, sultan, maharajah, defilează pe carele alegorice ale cluburilor şi participă la două prezentări de modă, purtând costumul unui aviator american din Primul Război Mondial şi al unui ţar.

La sfârşitul lui iulie, la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, Radu Mazăre merge la vot la o secţie din Mamaia împreună cu 25 de fete îmbrăcate în costume de baie. Ulterior, el este anchetat de procurori pentru că ar fi încălcat legea referendumului, iar tinerele sunt audiate. Un an mai târziu, procurorii decid neînceperea urmăririi penale pentru Radu Mazăre.

În luna decembrie, Radu Mazăre anunţă că sărbătorile de iarnă le va petrece în Asia, urmând să viziteze Singapore, Malaezia şi Thailanda şi să revină în ţară în ianuarie 2013.

 

2013

În martie 2013, Mazăre anunţă că va apărea în videoclipul piesei pentru promovarea staţiunii Mamaia, urmând să poarte un costum de salvamar din anii '40. O săptămână mai târziu, el este reales, ca singur candidat, la conducerea PSD Constanţa, în fruntea căreia se afla din 2003.

În aprilie, Mazăre merge în Madagascar unde concesionează un teren de două hectare pe care intenţiona să construiască şapte bungalow-uri şi un restaurant. Consiliul Local aprobă introducerea taxei de promovare în Mamaia, fiecare agent economic urmând să achite între 100 şi 4.000 de lei pe an, în funcţie de profil.

Luna iunie dă startul unei noi ediţii a carnavalului Mamaia, iar Mazăre se costumează în Ludovic al XIV-lea, Nabucodonosor, Regele Babilonului şi Suleyman Magnificul. De asemenea, la o prezentare de modă primarul Constanţei este rege african, iar într-alta poartă haine pentru safari.

La finalul lunii august, Radu Mazăre intră în conflict cu un revoluţionar în Campusul social "Henri Coandă", unde merge însoţit de Victor Ponta şi de ministrul Apărării Mircea Duşa pentru a inaugura ultimele locuinţe sociale. Acolo, mai mulţi revoluţionari îi cer lui Victor Ponta anumite drepturi, iar Mazăre are un schimb de replici cu unul dintre ei, încheiat de primar cu apelativul "Milogule". Revoluţionarul îl dă în judecată, iar în septembrie 2015 câştigă procesul, urmând să primească 10 lei de la edil, ca daune morale.

În prima zi din noul an şcolar, Radu Mazăre se confruntă cu o grevă a şoferilor Regiei Autonome de Transport în Comun. La prima oră, autobuzele RATC nu ies pe traseu, obligând oamenii să se înghesuie în microbuze sau să ia taxiuri pentru a-şi duce copiii la şcoală. Angajaţii solicită creşteri salariale, iar Mazăre cataloghează protestul ca ilegal şi ca un şantaj. După câteva ore, şoferii RATC încetează greva şi ies pe traseu. Mazăre spune că se gândeşte la scoaterea la licitaţie a traseelor RATC, care ar putea fi preluate astfel de operatorii privaţi, dar şi la privatizarea regiei, lucruri care au rămas la statutul de afirmaţii.

În toamna lui 2013 încep lucrările la trei pasarele pietonale în Mamaia, dar şi la promenada din staţiune, care intră într-un amplu proces de modernizare.

Ca şi în anii trecuţi, Mazăre îşi petrece sărbătorile de iarnă în străinătate, destinaţia aleasă de această dată fiind Thailanda.

 

2014

În martie 2014, primarul Constanţei anunţă că este în vizorul DNA într-un nou dosar, privind modul în care a fost construit Campusul social "Henri Coandă", el precizând că a trimis toate documentele cerute, dar că nu i se pare normal să fie anchetat pentru că a construit cel mai ieftin din România.

În luna aprilie, Mazăre anunţă începerea lucrărilor la o parcare de şapte etaje în centrul staţiunii Mamaia. Tot atunci, el face un anunţ şocant, că s-ar urmări eliminarea sa fizică în timpul unei vizite pe care urma să o facă în câteva zile, în Madagascar. El spune că, dacă va păţi ceva, apropiaţii săi vor spune despre cine a fost vorba, arătând cu degetul către milionarii din port, care se opuneau ideii ca municipiul Constanţa să primească noi acţiuni la Port, pe lângă cele 20 la sută deţinute deja.

Planurile lui Radu Mazăre sunt date peste cap de DNA, întrucât procurorii descind la locuinţa sa şi la sediul Primăriei Constanţa, unde fac percheziţii şi ridică mai multe documente, ancheta vizând construirea Campusului social "Henri Coandă". Mazăre nu se afla în Constanţa, fiind ridicat de mascaţi de pe terasa unui restaurant din Parcul Herăstrău şi dus la DNA. El este reţinut, fiind acuzat că a primit mită 175.000 de euro de la reprezentantul firmei care a construit campusul social pentru a ajuta societatea să câştige licitaţia. Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie decis ca Mazăre să fie cercetat sub control judiciar, cu interdicţia de a părăsi ţara.

De 1 Mai, Victor Ponta vizitează, în judeţul Constanţa, podul de la Agigea, Campusul social "Henri Coandă" şi inaugurează cele trei pasarele pietonale din Mamaia. Premierul de atunci îi promite lui Radu Mazăre că va da o ordonanţă de urgenţă, lucru care s-a întâmplat, pentru ca lucrările pe litoral să fie făcute şi în timpul sezonului şi astfel să se încheie reabilitarea promenadei din Mamaia. Totodată, Ponta îi promite lui Mazăre că procedura de transfer a unui nou pachet din acţiunile Portului Constanţa către municipalitate va continua, chiar dacă iniţiativa riscă să supere anumite persoane. 

Tot de 1 Mai este lansat noul imn al staţiunii Mamaia - "A lu’ Mamaia", interpretat de Delia şi Speak.

În mai încep protestele sindicaliştilor portuari, care se opun trecerii a 13 la sută din acţiunile portului la municipalitate, ceea ce înseamnă că Ministerul Transporturilor nu va mai fi acţionar majoritar. Oamenii scandează lozinci împotriva lui Radu Mazăre şi împotriva ministrului Transporturilor. Duelul dintre primar, pe de o parte, sindicalişti şi operatori portuari va continua câteva săptămâni bune fără a se ajunge la vreun rezultat. Situaţia a fost tranşată în toamnă de Curtea Constituţională, care a decis că trecerea acţiunilor la municipalitate a fost neconstituţională, Mazăre anunţând apoi că nu mai este interesat de Portul Constanţa.

Radu Mazăre parcă se implică mai mult ca niciodată în carnavalul din Mamaia. Sunt organizate repetiţii, spectacolele trebuie să urmeze un anumit scenariu pentru ca rezultatul să fie unul care să-i mulţumească pe turişti şi pe constănţeni. Mazăre se costumează în Cezar, Ştefan cel Mare şi Ramses şi este prezent la două prezentări de modă, îmbrăcat în amiral, respectiv jucător de golf.

 

 

 

Mazăre este protagonistul unui alt episod controversat, în septembrie 2014. La Congresul Extraordinar al PSD Constanţa, el îi atacă dur pe procurorii DNA, spunând: "F… în c… pe mă-ta când m-ai luat cu mascaţi şi ai zis că e urgenţă, că de-aia m-ai adus la DNA că era stare de urgenţă, după aia trec cinci luni de zile fără ca tu să faci o hârtie". Tot atunci, Mazăre face un anunţ care a trecut neobservat sau a fost interpretat în cheie electorală, în perspectiva alegerilor prezidenţiale, el afirmând că este hotărât să renunţe la viaţa politică şi la administraţie.

"Am declarat-o public şi o spun şi acum, dacă nu iese Ponta şi nu se schimbă modul de a vedea lucrurile, sănătate, nu mai stau", spune Mazăre, adăugând că nu mai are satisfacţii şi că se vede cu avocaţii patru zile pe săptămână.

O lună mai târziu, Radu Mazăre anunţă că este anchetat de DNA Constanţa în alte două dosare, unul privind vânzarea unui teren în 2002, iar celălalt - faptul că ar fi primit mită de la firma de salubrizare pentru a creşte taxa de gunoi. 

În luna noiembrie, după al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, Radu Mazăre este din nou contestat. Sute de persoane ies pe străzile Constanţei, cerând în principal demisia lui Victor Ponta, dar strigând şi lozinci împotriva lui Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu: "Mazăre şi Nicuşor în acelaşi dormitor".

De 1 Decembrie, Radu Mazăre se află în mijlocul oamenilor. Primăria oferă gratuit, în mai multe zone din oraş, fasole cu cârnaţi, iar Mazăre merge într-unul din aceste locuri pentru a sta de vorbă cu oamenii şi pentru a gusta mâncarea pregătită. Ulterior, el inaugurează un patinoar în staţiunea Mamaia şi face câteva ture pe gheaţă.

După câteva zile, Agenţia Naţională de Integritate cere DNA să-l cerceteze pe Radu Mazăre pentru conflict de interese, el fiind acuzat că a acordat contracte de peste 4,5 milioane de euro către două firme cu asociatul cărora se află în relaţii comerciale în alte societăţi. Mazăre spune că va face plângere penală inspectorului de integritate care s-a ocupat de caz pentru că nu a aşteptat şi justificarea sa. Mai mult, el susţine că într-o speţă similară, în urmă cu câţiva ani, instanţa i-a dat dreptate, anulând raportul ANI.

 

2015

O nouă plângere împotriva lui Radu Mazăre este făcută la DNA, în februarie 2015, Asociaţia Elevilor din Constanţa acuzându-l de abuz în serviciu pentru că nu acordă subvenţii la transportul în comun pentru toţi elevii. Câteva zile mai târziu, Consiliul Local aprobă un proiect de hotărâre prin care elevii primesc ceea ce solicitaseră, adică o reducere de 50 la sută la transportul în comun.

Tot în februarie, procurorii DNA descind din nou la Primăria Constanţa. După aproape zece ore de percheziţii, procurorii ridică mai multe documente, vizând contracte încheiate între Primărie şi mai multe societăţi comerciale. Descinderile DNA au la bază sesizarea ANI de la sfârşitul anului anterior. Mazăre spune că procurorii i-au transmis că nu îl vor ridica, i-au permis să plece din Primărie, iar atunci edilul merge şi face o tură cu caiacul pe lacul Siutghiol. Edilul spune că este pregătit pentru orice. "M-am spălat pe cap, m-am dat cu deodorant care îmi aduce mie aminte de Brazilia, m-am îmbrăcat mai gros. S-ar putea să mă întorc, s-ar putea să nu mă întorc acasă", spune primarul.

O lună mai târziu, Radu Mazăre este reţinut de DNA pentru luare de mită, procurorii spunând că a primit nouă milioane de euro, atât de la o firmă pentru a câştiga serviciul de salubrizare al oraşului, cât şi de la alte două societăţi pentru a facilita emiterea documentaţiilor de urbanism pentru construirea unor mall-uri. ICCJ decide însă ca Mazăre să fie cercetat în libertate. Ajuns la Constanţa, Mazăre le spune jurnaliştilor că va demisiona în curând şi din PSD şi de la Primărie.

În 19 martie 2015, la numai o zi după ce spusese că vrea să renunţe şi la politică şi la administraţie, el anunţă că a demisionat din funcţia de preşedinte al PSD Constanţa şi că în curând va demisiona şi din funcţia de primar.

La începutul lunii aprilie, ICCJ admite contestaţia procurorilor împotriva deciziei de cercetare în libertate a primarului Constanţei, el fiind arestat preventiv şi incarcerat în Arestul Poliţiei Capitalei. Prefectul îl suspendă pe Radu Mazăre din funcţia de primar, iar prerogativele îi sunt preluate de Decebal Făgădău, unul dintre viceprimari.

Din arest, Radu Mazăre îşi anunţă demisia de la Primăria Constanţa, în 22 mai. Câteva zile mai târziu, Mazăre demisionează şi din calitatea de membru PSD, anunţându-şi astfel retragerea din viaţa publică. După demisia din funcţia de primar, prefectul emite un ordin privind încetarea mandatului lui Radu Mazăre înainte de termen. Consilierii locali îl aleg ca primar interimar pe viceprimarul Decebal Făgădău, unul din oamenii de bază din echipa lui Mazăre.

La sfârşitul lunii iunie, Mazăre este eliberat din arest, unde petrecuse trei luni. La sosirea în Constanţa, el le spune jurnaliştilor că nu mai este interesat de politică şi toată energia şi-o va canaliza pentru a-şi pregăti apărarea în dosarele în care este anchetat sau judecat.

După numai câteva zile, Mazăre avea să devină istorie şi pentru PSD, în fruntea organizaţiei judeţene fiind ales Felix Stroe, directorul Regiei Autonome Judeţene de Apă, iar preşedinte executiv, funcţie ocupată anterior de Nicuşor Constantinescu, a devenit Decebal Făgădău.

Radu Mazăre a devenit primar al Constanţei în anul 2000, când a candidat independent. Din 2003 el a intrat în PSD, iar apoi toate mandatele sale au fost câştigate cu peste 50 la sută din voturi. 

Pentru prima dată în ultimii 16 ani, Radu Mazăre nu mai candidează la locale. Oferta electorală pentru constănţeni este: Candidatul PSD pentru funcţia de primar al Constanţei este Decebal Făgădău, care a fost viceprimar din 2009. Candidaţii sunt Vergil Chiţac (PNL), Claudiu Palaz (PMP), Gigi Chiru (ALDE), Dumitru Bădrăgan (PRU), Gheorghe Caruţiu (PNŢCD), George Andrei Popescu (independent), Claudiu Octavian Ceti (PPUSL), Ion Budi (independent), Nicolae Grosu (PRM), Sunay Omer (PND) şi Andrei Nicolae Tatu (independent).

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.