Deputatul PNL Tudor Polak a criticat, joi, decizia Ministerului Muncii de a încheia programul de muncă flexibilă (kurzarbeit), în următoarele 3 luni, arătând că raţionamentul din spatele acestei decizii este imposibil de înţeles în contextul geo-politic actual şi al crizei energetice cu care ne confruntăm. Retragerea sprijinului statului în acest moment tensionat este o măsură pe care noi nu o vom accepta, mai spune liberalul, care afirmă că, în cazul în care ministrul nu va iniţia un act normativ prin care munca flexibilă (kurzarbeit) să se prelungească până la finalul anului 2022, PNL o va face în Parlament.
”Ministerul Muncii nu trebuie să lase angajaţii şi angajatorii români descoperiţi într-un moment critic din punct de vedere economic. Marius Budăi a declarat recent că odată cu încheierea stării de alertă, statul nu va mai sprijini angajatorii ai căror angajaţi se află în şomaj tehnic, iar programul de muncă flexibilă (kurzarbeit) se va încheia în următoarele 3 luni. Raţionamentul din spatele acestei decizii este imposibil de înţeles în contextul geo-politic actual şi al crizei energetice cu care ne confruntăm”, a scris deputatul.
Polak afirmă că ”munca flexibilă (kurzarbeit) a avut din 2020 încoace un impact extrem de pozitiv asupra pieţei muncii din România şi a salvat sute de mii de locuri de muncă”.
”Retragerea sprijinului statului în acest moment tensionat este o măsură pe care noi nu o vom accepta. Putem anticipa cu toţii că actuala criză energetică, dublată de situaţia politică din apropierea României, vor aduce dificultăţi la nivelul lanţurilor de aprovizionare, iar Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale este dator să se asigure că cetăţenii români vor avea un loc de muncă indiferent de situaţie”, a arătat Polak.
Liberalul mai afirmă că ministrul Marius Budăi ”are responsabilitatea de a sprijini piaţa muncii şi de a uşura povara pusă pe angajatori pentru o perioadă îndelungată, în care piaţa muncii a suferit schimbări substanţiale”.
”Personal, aştept ca în cel mult două săptămâni, Ministerul Muncii şi al Solidarităţii Sociale să iniţieze un act normativ prin care munca flexibilă (kurzarbeit) să se prelungească până la finalul anului 2022, timp în care angajatorii români vor reuşi să se echilibreze financiar. Dacă acest act normativ nu va apărea în timp util, ne vom ocupa de această situaţie în Parlament, în regim de prioritate. Ridicarea stării de alertă nu este echivalentul rezolvării tuturor problemelor românilor. Piaţa muncii este încă vulnerabilă în urma celor aproape doi ani de restricţii, iar datoria noastră este să ne asigurăm că revenirea la normalitate se va face treptat, fără a împovăra suplimentar angajatorii şi angajaţii români”, a afimat Polak.
Deputatul continuă: ”Despre responsabilitate este vorba. Suntem alături de români indiferent dacă ei îşi desfăşoară activitatea în sistemul public sau cel privat!”.
Ministrul Muncii, Mariu Budăi a anunţat, luni, că odată cu ridicarea stării de alertă, nu se va mai acorda şomaj tehnic, dar rămâne în vigoare măsura „kurzarbeit”, încă trei luni de la ridicarea stării de alertă. De asemenea, nu mai sunt obligatorii decalarea programului de muncă şi nici telemunca şi nu se mai ocupă posturi fără concurs în instituţiile de stat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
