Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, consideră că reorganizarea administrativă a României se poate realiza prin blitzkrieg, explicând că acest lucru înseamnă asumare guvernamentală. El a precizat că un premier trebuie să apară la tribuna Parlamentului şi să îşi asume această nouă lege. CCIR a propus ca prin reorgnizarea administrativă România să ajungă la 15 judeţe.
Camera de Comerţ şi Industrie a României susţine nevoia de reorganizare administrativă a României, prin reducerea numărului de judeţe de la 42 la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitori, precum şi redefinirea noţiunii de oraş ca localitate cu cel puţin 10.000 de locuitori. Instituţia consideră că toate instituţiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.
Mihai Daraban a declarat vineri, la Prima News, că România devine neatractivă din punct de vedere investiţional.
“Noi am plecat de la scăderea cheltuielilor de administrare a statului. Am văzut cu surprindere celebrele găuri la buget şi mi-am dat seama că mai deveme sau mai târziu mediul de business va fi o victimă colaterală, va fi cel care va deconta de fapt toate aceste găuri la buget, această ineficienţă a aparatului de stat, bineînţeles prin creşterea taxelor, că alte metode nu există, caz în care România devine neatractivă din punct de vedere investiţional atât pentru mediul de afaceri existent în România, cât şi pentru potenţiale investiţii pe care le aşteptăm în România, investiţii care să aducă acele bunuri sau să producă acele bunuri pe care le solicită consumatorul român. Când am luat această decizie de a face acest apel, ne-am uitat şi la deficitul balanţei comerciale care a ajuns la 34,1 miliarde de euro faţă de 28,3 cu un an înainte faţă de 23,8 cu doi ani înainte. Se discută foarte puţin de acest deficit al balanţei, se discută foarte puţin că România a importat anul trecut de 126 de miliarde şi atunci ne punem problema că avem nevoie de acele investiţii în producţie de bunuri de larg consum ca să satisfacă apetitul consumatorului român”, a afirmat Mihai Daraban.
El a precizat că reorganizarea administrativă la 15 judeţe reprezintă o ipoteză de lucru şi şi-ar dori să fie chiar mai puţine.
“Dacă statul nu ia măsuri să îşi reducă costurile, fiscalitatea în România va fi zdrobită pentru că singurul atuu care ne-a mai rămas pentru atragerea investiţiilor la ora actuală ar fi o fiscalitate redusă şi predictibilă pentru că forţă de muncă multă şi calificată nu mai avem, statul român nu este în stare să pună unui investitor un teren la dispoziţie pentru că trebuie să îl trimită la un latifundiar. Nu suntem în stare ce a făcut Ungaria, de exemplu, să dea un perimetru BMW să îşi facă fabrică la Debrecen. Noi nu mai putem face aşa ceva, am retrocedat toată litosfera. Acesta a fost mobilul pentru care am făcut acest apel. Acea schemă de 15 este o ipoteză de lucru, mi-aş dori să fie mai puţine. Aş rămâne la cuvântul judeţ pentru că în Constituţie spune că avem judeţe, nu spune câte”, a mai transmis preşedintele CCIR.
Întrebat dacă putem face curând această reorganizarea administrativă, Mihai Daraban a răspuns: “Acest lucru se poate realiza prin blitzkrieg, nu e nici dezbatere. Blitzkrieg înseamnă asumare guvernamentală, să apară un premier la ora 21, la tribuna Parlamentului, poate să fie sala şi goală, nu contează, să îşi asume această nouă lege”.
Preşedintele executiv al Asociaţiei Municipiilor din România, primarul Buzăului, Constantin Toma, a declarat vineri, la Prima News, că susţine o reformă administrativă a ţării.
“Noi, Asociaţia Municipiilor din România, am venit din ianuarie 2021 şi am propus într-o scrisoare deschisă către toţi factorii să facă o nouă reformă administrativă pentru că România este condamnată la nedezvoltare. În momentul ăsta oraşele care sunt motorul de dezvoltare al acestei ţări, 95% din produsul intern Brut al României se face în oraşe. Aş da exemplul Poloniei. Polonia are populaţia dublă faţă de România, din 43 de voiedovate echivalentul judeţelor noastre au rămas cu 16 şi la vreo populaţie de 39 de milioane de locuitori au cu 400 de UAT-uri mai puţine decât România. Nu există UAT sub 16.000 de locuitori. Polonia a înţeles acest lucru după 1990. Suntem ultima ţară din Uniunea Europeană care nu am avut o reformă administrativă. Ne condamnăm ţara la nedezvoltare. Asta este realitatea”, a explicat Constantin Toma.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
