Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, joi, propunerile legislative de revizuire a Constituţiei iniţiate de PNL şi USR, pe de-o parte, şi de PSD-ALDE, pe de altă parte. Unul dintre motive ţine de faptul că interzicerea amnistiei şi graţierii pentru fapte de corupţie încalcă limitele revizuirii legii fundamentale, deciziile fiind luate ”cu unanimitatea voturilor celor opt membri prezenţi”.
Judecătorii constituţionali au respins, în şedinţa de joi, cele două propuneri legislative de revizuire a Constituţiei primite.
Unul dintre motivele invocate este că interzicerea amnistiei şi graţierii pentru fapte de corupţie încalcă limitele revizuirii.
Varianta opoziţiei menţiona că ”acordarea amnistiei sau a graţierii colective pentru fapte de corupţie este interzisă”, în timp ce varianta PSD - ALDE prevedea că ”Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: […] d) acordă graţierea individuală; nu poate acorda graţiere pentru infracţiuni de corupţie”, noutatea fiind faptul că şeful statului nu poate graţia infracţiuni de corupţie.
Potrivit CCR, o interdicţie constituţională prestabilită în privinţa vocaţiei cetăţenilor care au săvârşit o anumită categorie de infracţiuni de a beneficia de graţiere individuală încalcă principiul egalităţii, garanţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi demnitatea umană, valoare supremă a statului român.
”Propunerea legislativă pentru revizuirea Constituţiei României limitează în mod excesiv puterea statului şi marja sa de apreciere, afectând, în mod nepermis, exercitarea puterii publice în favoarea/ beneficiul cetăţenilor. Astfel, o categorie de cetăţeni este privată de o vocaţie pe considerente cu caracter circumstanţial, ceea ce, în această privinţă, echivalează cu o suprimare a demnităţii umane şi a principiului egalităţii. Propunerea legislativă pentru revizuirea Constituţiei României nu respectă justul echilibru între două interese generale, şi anume cel de a se executa/ a se considera executată o hotărâre judecătorească de condamnare numai pe considerente care ţin de conduita condamnatului, expresie a efectivităţii justiţiei penale, şi cel al respectării demnităţii umane şi a principiului egalităţii, afectându-se, astfel, echilibrul sensibil existent între cele două interese ale statului şi societăţii”,argumentează judecătorii constituţionali.
”Aprecierea oportunităţii măsurilor de amnistie şi graţiere colectivă ori graţiere individuală revine Parlamentului, respectiv Preşedintelui României şi nu poate fi impusă o interdicţie generală şi valabilă ad aethernam de acordare a acestora în privinţa anumitor infracţiuni”,arată CCR.
O altă obiecţie a CCR a vizat prevederile din ambele texte referitoare la faptul că persoanele care au fost condamnate la pedepse cu închisarea nu pot fi alese în diverse funcţii, Curtea notând că, aşa cum este redactat, textul permite cetăţeanului Uniunii Europene, care nu deţine cetăţenia română, să fie ales în autorităţile administraţiei publice locale, chiar dacă a fost condamnat definitiv la o pedeapsă privativă de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie.
În cazul textului PSD - ALDE, Curtea mai face şi remarca potrivit căreia sintagma „organele administraţiei publice centrale şi locale” trebuie înlocuită cu sintagma „organele administraţiei publice locale”, întrucât ocuparea funcţiilor publice în cadrul organelor administraţiei publice centrale se realizează prin numire, şi nu prin alegere.
PNL şi USR au depus, în 1 iulie, la Parlament proiectul de revizuire a Constituţiei, care transpune rezultele referendumului din 26 mai, precum şi Iniţiativa „Fără penali” în funcţii publice.
"Acest proiect vizează ca amnistia şi graţierea să nu mai fie posibile. Vorbim deopotrivă despre amnistie şi graţiere colectivă, cât şi de amnistie şi graţiere individuale, aşa cum prevede în momentul de faţă Constituţia. Tot în baza acestui proiect de lege, ordonanţele de urgenţă vor fi diminuate ca abundenţă, pentru că am crescut instituţiile care pot să sesizeze constituţionalitatea pe ordonanţele de urgenţă. Nu în ultimul rând, aşa cum s-a solicitat la semnarea pactului iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis, integritatea în funcţia publică este prevăzută în acest text deopotrivă pentru instituţiile publice din România, cât şi pentru Parlamentul European”, declara Raluca Turcan.
Premierul Viorica Dăncilă declara, tot în 1 iulie, după o şedinţă a coaliţiei, că PSD şi ALDE vor depune o iniţiativă de revizuire a Constituţiei, fiind vizate în principal aspectele de la referendum.
”Am discutat despre acest lucru, am discutat şi despre votul în diaspora. Avem trei variante, sper să fie îmbrăţişate şi de cei care îşi doresc într-adevăr ca în afara graniţelor ţării să se voteze de către toţi cetăţenii”, a adăugat premierul.
Întrebată dacă se doreşte o revizuire extinsă a Constituţiei, Dăncilă a spus: ”Am discutat despre cele două puncte de la referendum, să vedem dacă mai introducem încă un punct sau două, dar acestea sunt importante pentru că am văzut care este voinţa cetăţenilor şi vrem să ţinem cont de votul din data de 26”.
Potrivit proiectului întocmit de PSD-ALDE, trebuia introdus un nou alineat: "Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice centrale şi locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României, cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării".
Totodată, proiectul prevede că "preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: acordă graţierea individuală; nu poate acorda graţiere pentru infracţiuni de corupţie".
"Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale, nu pot reglementa în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi regimului executării acestora, precum şi al organizării judiciare şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică", se mai arată în acest proiect.
De asemenea, se propuneau modificări la articolul 146 din Constituţie, care se referă la atribuţiile Curţii Constituţionale, unde s-a propus introducerea prevederii: "hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind ordonanţele, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori; excepţia se poate înainta în termen de 5 zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României, Partea I"
Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.
Revizuirea Constituţiei se supune aprobării prin referendum.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
