Liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila, afirmă că România are nevoie de o administraţie publică mai modernă şi de un cadru legislativ care să reglementeze printr-un singur cod diferitele domenii ale administraţiei publice şi să prevadă o reformă reală a acesteia. "UDMR a sprijinit adoptarea noului Cod administrativ şi sperăm că decizia CCR de astăzi va constitui numai un obstacol temporar în procesul de adoptare a unei legi adecvate, care va eficientiza administraţia publică din România", a spus Cseke.
"România are nevoie de o administraţie publică mai modernă, de un cadru legislativ care, pe de-o parte, reglementează printr-un singur Cod diferitele domenii de specialitate ale administraţiei publice, iar pe de altă parte prevede o reformă reală a acesteia. UDMR a sprijinit adoptarea noului Cod administrativ şi sperăm că decizia CCR de astăzi va constitui numai un obstacol temporar în procesul de adoptare a unei legi adecvate, care va eficientiza administraţia publică din România", a declarat, marţi, liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila.
Potrivit acestuia, Parlamentul trebuie să dezbată un proiect de lege revizuit, în urma motivării oficiale a CCR, deoarece fiecare grup politic înţelege necesitatea adoptării unui nou Cod administrativ.
Senatorul UDMR a adăugat că, în urma propunerilor Uniunii, noul Cod Administrativ ar fi stabilit regulile unui sistem de administraţie publică mult mai modern, care să garanteze şi să extindă drepturile existente de folosire a limbii materne şi să reglementeze procesele specifice de descentralizare.
Curtea Constituţională a admis obiecţiile de neconstituţionalitate vizând Codul administrativ - care, printre altele, introducea pensii speciale pentru aleşii locali - stabilind că legea este neconstituţională în ansamblul ei, pentru că nu a fost consultat Consiliul Economic şi Social şi nu a fost respectat principiul bicameralismului.
Curtea a analizat obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii privind Codul administrativ formulate de un număr de 44 de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal, Uniunii Salvaţi România şi Partidului Mişcarea Populară şi 6 deputaţi neafiliaţi, şi, respectiv, de Preşedintele României.
Constatând identitatea de obiect al acestor sesizări, Curtea Constituţională a dispus conexarea cauzelor.
"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind Codul administrativ al României este neconstituţională, în ansamblul ei, fiind contrară prevederilor art.141 raportat la art.1 alin.(5), precum şi celor ale art.61 alin.(2) şi ale art.75 alin.(4) şi (5) din Constituţie", anunţă CCR.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a constatat, pe de o parte, că legea criticată a fost adoptată fără ca avizul Consiliului Economic şi Social să fi fost solicitat cu prilejul declanşării procedurii parlamentare de legiferare, astfel cum prevede art.141 raportat la art.1 alin.(5) din Constituţie, cu referire la art.1 alin.(1) şi art.2 alin.(1) şi (2) din Legea nr.248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social.
Pe de altă parte, Curtea a reţinut că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu nerespectarea principiului bicameralismului, prevăzut de art.61 alin.(2) din Legea fundamentală, şi/sau a regulilor privind distribuirea competenţelor decizionale între cele două Camere, rezultate din prevederile art.75 alin.(4) şi (5) din Constituţie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
