Comisia Iordache a adoptat raportul privind modificarea Codului penal. Proiectul intră marţi la vot în Senat. Florin Iordache: Se pune accent pe respectarea legii, pe diminuarea abuzurilor. Abuzul în serviciu nu a fost o miză pentru noi

Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei a adoptat luni, cu 15 voturi "pentru" şi 7 voturi "împotrivă", raportul la proiectul de lege privind modificarea Codului penal, urmând ca marţi să intre la votul din plenul Senatului. Preşedintele Comisiei speciale privind modificarea legilor justiţiei, deputatul PSD Florin Iordache, a susţinut că modificările aduse Codului penal pun accent pe respectarea legii şi pe “diminuarea abuzurilor”. Acesta a repetat că stabilirea unui prag pentru abuzul în serviciu şi redefinirea infracţiunii nu a fost o miză pentru majoritatea parlamentară.

CITEȘTE ȘI Comisia Iordache: Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat, dar nu mai târziu de un an. Favorizarea făptuitorului făcută de un membru de familie sau afin până la gradul II nu se pedepseşte

CITEȘTE ȘI Comisia Iordache: Închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă pentru divulgarea de informaţii confidenţiale dintr-un dosar. Dacă funcţionarul public se referă la un suspect sau acuzat ca şi cum ar fi fost condamnat riscă închisoare de la 6 luni la 3 ani

UPDATE - Iordache: Modificarea Codului penal pune în principal accent pe respectarea legii şi pe diminuarea abuzurilor. A trebuit să definim abuzul în serviciu, dar nu a fost o miză pentru noi

“Azi (luni – n.r.) am finalizat dezbaterile şi la Codul penal, un Cod penal care cred eu că pune în principal accent pe respectarea legii şi pe diminuarea abuzurilor, pentru că am constatat că, în ultima perioadă, în foarte multe cazuri cetăţeni care ani de zile au fost târâţi în justiţie şi în final au fost achitaţi. În aceste condiţii, din punctul meu de vedere, nu sunt decât două concluzii: fie există o rea-credinţă şi gravă neglijenţă, şi atunci trebuie să ne uităm în legea care stabileşte statutul judecătorilor şi procurorilor, înseamnă că acolo s-a făcut o cercetare abuzivă, fie legea este atât de neclară încât dă posibilitatea în anumite cazuri să existe această cercetare abuzivă a cetăţenilor”, a spus Florin Iordache.

Florin Iordache a susţinut că proiectul de modificare a Codului penal reprezintă “o lege mai bună”.

“Eu consideră că în acest moment Codul penal, aşa cum a rezultat în urma dezbaterilor, şi care va intra mâine (marţi – n.r.) în dezbaterea Senatului, şi va ajunge la Camera Deputaţilor (…) este o lege mai bună. Cu toţii ne dorim ca în primul rând abuzurile să fie stopate. În acelaşi timp ne dorim ca toţi cei care încalcă legea să plătească şi, fără îndoială, aşa cum am reglementat în acest moment, eu consider că este un pas înainte în concordanţă cu ceea ce ne-am propus”, a mai explicat acesta.

Referitor la mesajul DNA că după modificările aduse Codului penal vor fi închise mai multe dosare, Iordache a spus: “Nu ne-am propus, ne-am propus să nu mai existe posiblitatea abuzurilor, ca acei cetăţeni care abuziv ani de zile au fost târâţi în instanţă şi după ani de zile de instanţă s-a constatat că aceşti oameni au fost achitaţi, să nu mai avem în continuare oameni nevinovaţi care să fie târâţi şi asupra cărora să existe acea prezumţie de «penal». Penali sunt cei care atunci când o instanţă definitivă se pronunţă şi acel om este condamnat. Până atunci există prezumţia de nevinovăţie pe care noi am stabilit-o”.

Referitor la abuzul în serviciu, preşedintele Comisiei speciale a spus că s-a ţinut cont de cele două decizii CCR cu privire la infracţiune, reiterând că nu prejudiciul era important pentru PSD, la fel cum nici redefinirea abuzului în serviciu nu a fost o miză.

“Am ţinut cont de cele două hotărâri ale CCR care ne cereau să definim foarte clar abuzul în serviciu. Pentru noi, în acest moment, nu neapărat prejudiciul era cel mai important. Pentru că aţi văzut că atunci când discutăm de un prejudiciu a fost acel prag minimal stabilit de Ministrul Justiţiei. Am dorit să stabilim foarte clar că acel funcţionar public, atunci când în atribuţiile sale are o lege sau o Ordonanţă sau o Ordonanţă de urgenţă şi trebuie să îndeplinească anumite atribuţii şi în atribuţiile sale de serviciu încalcă voit, că încalcă pentru a obţine un anumit folos material, acea persoană trebuie să răspundă. (…) A trebuit să definim (abuzul în serviciu – n.r.), dar nu a fost o miză pentru noi abuzul în serviciu. Abuzul în serviciu este un articol ca oricare altul în Codul penal”, a mai spus deputatul.

Comisia Iordache a adoptat raportul privind modificarea Codului penal. Proiectul legislativ intră marţi la vot în Senat

Comisia a adoptat luni modificarea articolului 297 din Codul penal cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu, astfel că infracţiunea nu se pedepseşte dacă prejudiciul este până în salariul minim brut pe economie - 1.900 de lei. În plus, se consideră abuz în serviciu dacă scopul este de a obţine foloase materiale necuvenite pentru sine, soţ sau rude până la gradul II. În timpul dezbaterilor, deputatul PSD Oana Florea a propus abrogarea infraţiunii de abuz în serviciu. De asemenea, comisia specială a eliminat din sfera infracţiunii de abuz în serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament şi Guvern, iar articolul 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu a fost abrogat. Totodată, comisia a decis modificarea definiţiei din Codul penal a grupului infracţional organizat, în sensul că nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi fără a avea o continuitate.

"Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, Ordonanţă de urgenţă sau Ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă", se arată în amendamentul PSD adoptat de Comisie.

În forma iniţiată de Ministerul Justiţiei, după care PSD şi-a creat propriul amendament, spune că: ”Fapta fucţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, Ordonanţă de urgenţă sau Ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini pana la gradul II inclusiv, un folos patrimonial şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime  nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vătămare constatată în mod definitiv prin act al organului competent se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă", se arată în amendamentul Ministerului Justiţiei adoptat de Comisie.

Forma actuală a abuzului în serviciu nu prevedea un prag până la care fapta nu se pedepseşte penal: "Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică", scrie în actuala formă a infracţunii de abuz în serviciu din Codul penal".

“Fapta funcţionarului public care în exercitarea atribţiilor de serviciu nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos încălcându-şi obligaţiile de serviciu cu reglementare prin lege ordonanţă sau ordonanţă de urgenţă a guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoare da 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării drepturilor de a ocua o funcţie publică”, se arată în propunerea formulată de PNL pentru modificarea alineatului 1 al articolului 297 din Codul penal privind abuzul în serviciu.

De asemenea, propunerea USR voia ca, pe lângă închisoarea de la 2 la 7 ani, să îi fie interzisă persoanei acuzate de abuz în serviciu şi dreptul de a ocupa o funcţie publică. “Fapta funcţionarului public care în exercitarea atribuţiilor de serviciu nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe sau a ordonanţe de urgenţă şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juriidce se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică".

"Fapta funcţionarului public care, cu scopul de a obţine pentru sine sau pentru soţ, rudă sau afin de până la gradul II inclsiv, un folos material necuvenit, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu intenţie, refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de urgenţă sau ordonanţă de guvern, şi prin aceasta cauzează o pagubă materială gravă sau o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vătămare constatată în mod definitiv prin act al organului competent, dacă fapta nu îndeplineşte elementul constitutiv al altei infracţiuni, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau cu amendă”, se arată în propunerea UDMR de modificare a infracţiunii.

Deputatul UDMR Marton Arpad a propus şi modificarea alineatelor 2 şi 3 din articolul 297, astfel:  (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care în exercitarea atribuţiilor de serviciu cu intenţie prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de urgenţă sau ordonanţă de guvern, îngrădeşte exercitarea  unui drept ale unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, reglie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere. vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie cu HIV SIDA”.

Totodată, la alineatul 3, UDMR a propus ca dispoziţiile alineatelor 1 şi 2 să nu se aplice în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

Abrogarea articolului 297 privind abuzul în serviciu a fost fost supusă la vot, iar iniţiatoarea propunerii, deputatul PSD Oana Florea, alături de deputatul PSD Eugen Nicolicea au votat "pentru".

Din totalul de 31 de amendamente, 30 au fost respinse prin vot.

Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei condusă de Florin Iordache a eliminat, luni, din sfera infracţiunii de abuz în serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament şi Guvern.

Astfel, la propunerea PSD, a fost adoptat un amendament conform căruia alineatul 3 al articolului 297 (privind abuzul în serviciu) stabileşte: ”Dispozitivele alineatelor (1) şi (2) nu se aplică în cazul elaborării, emiterii sau aprobării actelor adoptate de Parlament sau Guvern”.

Amendamentul PSD a fost aprobat cu 13 voturi "pentru", 7 voturi "împotrivă" şi o abţinere.

În plus, comisia a adoptat un alt amendament al PSD prin care introduce alineate noi la articolul 308 din Codul penal, prin care, dacă se achită prejudiciul, se reduc la jumătate pedepsele pentru infracţiuni de corupţie.

”(3) Dacă infracţiunile prevăzute la art. 295 şi 297-300 au produs un prejudiciu material, iar făptuitorul acoperă integral prejudiciul cauzat, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, limitele prevăzute la alin. (2) se reduc la jumătate. (4) Dispoziţiile alin. (3) se aplică tuturor persoanelor care au comis împreună una dintre faptele prevăzute de alin. (1), indiferent dacă plata a fost efectuată doar de unul sau o parte dintre aceştia”, prevede amendamentul adoptat. 

Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei a decis, luni, abrogarea articolului 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu.

Propunerea a venit din partea PSD şi a fost adoptată cu 12 voturi "pentru" şi două abţineri. De asemenea, opoziţia a cerut să se renunţe la abrogare, însă solicitarea a fost respinsă de majoritatea membrilor comisiei.

"Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă", prevede articolul 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu, aborgată de Comisie.

Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei a decis, luni, modificarea definiţiei din Codul penal a grupului infracţional organizat, în sensul că nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi fără a avea o continuitate.

“Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. Prin infracţiune gravă se înţelege oricare dintre infracţiunile prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare”, potrivit amendamentului propus de CSM şi preluat de PSD.

În forma actuală a articolului 367 din Codul penal, prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

Senatul are rol de primă Cameră sesizată în cazul acestui proiect legislativ.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.