CCR a transmis, vineri, despre recursul depus împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, prin care a fost anulată şi suspendată executarea Hotărârii Curţii Constituţionale privind alegerile prezidenţiale de anul trecut, că a urmărit restabilirea cât mai urgentă, a ordinii constituţionale, respectul deplin şi neechivoc pentru deciziile şi hotărârile sale şi eliminarea din ordinea juridică a oricăror interpretări juridice eronate şi a aplicării cu rea-credinţă a legii”. România este un stat de drept în care Curtea Constituţională este independentă faţă de orice altă autoritate publică şi se supune numai Constituţiei şi propriei legi, iar competenţa sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică, mai spune instituţia.
”Curtea Constituţională a României, în calitate de garant al supremaţiei Constituţiei, a declarat recurs împotriva sentinţei pronunţate în data de 24 aprilie 2025 de Curtea de Apel Ploieşti, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr.301/42/2025, prin care a fost anulată şi suspendată executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr.32/2024”, anunţă Curtea într-un comunicat oficial.
Curtea arată că, ”în mod regretabil, cu încălcarea prevederilor Constituţiei României şi ale Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, care consacră caracterul general obligatoriu al actelor jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, o instanţă judecătorească a dispus, fără temei constituţional şi legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanţa constituţională. Aceste aspecte au determinat Curtea să acţioneze procesual pentru a apăra ordinea constituţională şi efectele Hotărârii nr.32/2024”.
”Hotărârea Curţii Constituţionale nr.32/2024 este un act jurisdicţional, adoptat în exercitarea competenţei proprii şi exclusive prevăzute la art.146 lit.f) din Constituţie. Actele jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale nu sunt acte administrative şi, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate. Ca atare, toate efectele constituţionale şi legale ale Hotărârii nr.32/2024 se produc pentru viitor, sunt general obligatorii pentru toate autorităţile întrucât fac parte din ordinea constituţională, în temeiul competenţei exclusive a Curţii Constituţionale de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Preşedintelui României”, arată CCR.
”România este un stat de drept în care Curtea Constituţională este independentă faţă de orice altă autoritate publică şi se supune numai Constituţiei şi propriei legi, iar competenţa sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică. Toţi cetăţenii au acces la justiţie, însă, exercitarea acestui drept şi înfăptuirea justiţiei se realizează numai în condiţiile legii, prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, cu respectarea competenţei exprese a instanţelor judecătoreşti, care nu poate fi extinsă în domenii care sunt excluse controlului judecătoresc”, subliniază CCR.
Potrivit Curţii, ”prin promovarea căii de atac a recursului, a urmărit restabilirea cât mai urgentă, a ordinii constituţionale, respectul deplin şi neechivoc pentru deciziile şi hotărârile sale şi eliminarea din ordinea juridică a oricăror interpretări juridice eronate şi a aplicării cu rea-credinţă a legii”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
