Curtea Constituţională a României (CCR) a decis că sunt constituţionale modificările la Legea privind Agenţia Naţională de Integritate (ANI), care prevăd ca interdicţiile aplicate senatorilor şi deputaţilor aflaţi în conflict de interese în perioada 2007 - 2013 să înceteaze. CCR spune că legea nu afectează hotărârile judecătoreşti, în aceste cazuri de conflict de interese fiind date doar decizii ANI. CCR a fost sesizată asupra acestor modificări de către PNL. În vechea formă a legii, demnitarii găsiţi în conflict de interese aveau interdicţia de ocupa funcţii publice timp de trei ani.
PNL a contestat articolul 251, care prevede că "interdicţiile aplicate persoanelor care au avut calitatea de senator şi/ sau deputat în oricare dintre mandatele cuprinse în perioada 2007-2013, în temeiul art.25, pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de Agenţia Naţională de Integritate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în exercitarea oricăruia dintre mandatele de senator şi/ sau deputat în perioada 2007-2013, până la intrarea în vigoare a Legii nr.219/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept".
Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată, cu majoritate de voturi, obiecţia de neconstituţionalitate şi a decis că dispoziţiile legii criticate sunt constituţional.
Curtea motivează că legea vizează exclusi materia extrapenală a conflictului de interese, neavând nicio incidenţă asupra hotărârilor judecătoreşti pronunţate în materie penală cu privire la infracţiunea de conflict de interese prevăzută de Codul penal.
"Curtea a statuat că legea criticată reglementează aspecte cu privire la efectele rapoartelor de evaluare ale Agenţiei Naţionale de Integritate (acte administrative) în domeniul de conflictelor de interese, drept pentru care se adoptă ca lege organică, în conformitate cu art.117 alin.(3) din Constituţie. Analizând parcursul legislativ al legii criticate, Curtea a constatat că aceasta a fost adoptată ca lege organică atât de Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, cât şi de Senat, în calitate de Cameră decizională. Prin urmare, au fost respectate prevederile constituţionale ale art.75 alin.(1) teza întâi din Constituţie referitoare la ordinea sesizării Camerelor şi art.117 alin.(3) referitoare la natura legii. De altfel, atât Legea nr.144/2007, cât şi Legea nr.176/2010 au fost adoptate ca legi organice, în aceeaşi ordine a sesizării Camerelor Parlamentului, ceea ce denotă consecvenţa legiuitorului sub aspectul procedurilor parlamentare", arată Curtea Constituţională.
CCR a stabilit că încetarea de drept a interdicţiei aplicate unui deputat sau senator pe o perioadă de 3 ani de a mai ocupa o funcţie publică nu anulează interdicţia astfel aplicată, ci doar înlătură efectele acesteia pentru viitor. "Interdicţiile ale căror efecte juridice, în mod obiectiv, s-au consumat în timp rămân valabile, subiectele de drept neputând invoca legea criticată pentru situaţii trecute. Ca atare, legea examinată se referă numai la acele interdicţii a căror efecte juridice continuă să se producă, urmând ca acestea să înceteze de drept, prin voinţa legiuitorului, de la data intrării în vigoare a legii", mai spune CCR
Decizia este definitivă şi va fi transmisă preşedintelui.
Parlamentul a adoptat, la iniţiativa deputatului PSD Florin Iordache, modificarea Legii ANI, care prevede că interdicţiile aplicate senatorilor şi deputaţilor descoperiţi de Agenţia Naţională de Integritate în conflict de interese în perioada 2007 - 2013 încetează de drept.
”Interdicţiile aplicate deputaţilor şi senatorilor în temeiul art. 25 pe baza rapoartelor de evaluare, întocmite de Agenţia Naţională de Integritate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007 – 2013, până la intrarea în vigoare a legii nr. 219/2013 pentru modificarea şi completarea legii nr. 96/2013 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept”, se arată în iniţiativa legislativă înregistrată la Parlament de Florin Iordache pe 21 noiembrie 2017 şi intrată în dezbatere în procedură de urgenţă.
În sesizarea depusă în decembrie la CCR, PNL reclama încălcarea reglementărilor legale privind normele de tehnică legislativă, a competenţei Camerelor, precum şi principiul neretroactivităţii legii civile.
Liberalii mai arată că dispoziţiile art.I şi ale art. II sunt neconstituţionale pentru că încalcă principiul colaborării loiale între autorităţile şi instituţiile publice din România ataşat dispoziţiilor art.1 alin.(5) din Constituţie. ”De asemenea, încălcarea cu bună ştiinţă a Deciziei CCR nr.619/2016 reprezintă o sfidare a Curţii Constituţionale, autoritate publică autonomă de rang constituţional, fundamentală pentru asigurarea respectării Constituţiei şi o altă încălcare a principiului colaborării loiale”, susţinea PNL.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
