Curtea Constituţională a respins, miercuri, sesizarea USR privind legea pentru modificarea şi completarea legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic 407/2006.
„Cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006, obiecţie formulată de 23 de senatori aparţinând Uniunii Salvaţi România; Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 51 de deputaţi aparţinând Uniunii Salvaţi România şi a constatat că articolul unic din Legea pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006 este constituţional în raport cu criticile formulate”, arată CCR în comunicatul de presă.
Pe 16 noiembrie 2021, USR a sesizat Curtea Constituţională privind actul normativ care aduce mai multe modificări Legii vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic, inclusiv în ceea ce priveşte cotele de vânătoare pentru speciile de păsări migratoare, arată un comunicat de presă al partidului. Modificările adoptate pot duce la decimarea anumitor specii de păsări migratoare, cu efect devastator asupra biodiversităţii, şi contravin dreptului comunitar, susţine USR.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Obiecţia de neconstituţionalitate vizează Legea pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, lege iniţiată de 25 de senatori şi deputaţi UDMR, PSD, PNL şi din grupul minorităţilor naţionale şi care a fost adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională. Parlamentarii USR au votat împotriva proiectului.
Unul din motivele invocate în sesizarea depusă la CCR se referă la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5), art. 35 alin. (1), art. 135 al. (2) lit. d) şi e) şi art. 148 raportat la art. 20 din Constituţia României, raportate la prevederile Directivei nr. 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva „Păsări”).
„Noua formă a legii prevede modificări substanţiale care, odată intrate în vigoare, vor avea efecte devastatoare asupra biodiversităţii, incompatibile cu obligaţia pozitivă a statului de a asigura protecţia mediului, inclusiv prin protecţia biodiversităţii. Încălcarea textelor constituţionale reiese prin renunţarea la sistemul de cote de vânătoare anuale pentru speciile de păsări migratoare şi înlocuirea acestuia cu un sistem aleatoriu pe baza unui număr maxim admis zilnic, din fiecare specie, pentru fiecare vânător, cât şi prin diminuarea timpului de stagiatură necesar dobândirii calităţii de vânător”, precizează textul sesizării depuse de USR.
În România sunt aproximativ 70.000 de vânători, la care se pot adăuga alte mii de vânători străini care sunt invitaţi de asociaţiile româneşti. Într-o simulare în care numai 2.000 de vânători (ceva mai puţin de 3% din vânătorii români) vânează numărul maxim de păsări/zi în perioada sezonului de vânătoare, rezultă că, într-un an, s-ar putea vâna întregul efectiv populaţional al mai multor specii de păsări care folosesc teritoriul României pentru cuibărit, pasaj sau iernare, mai arată sursa menţionată.
De exemplu, s-ar permite vânarea a 3.660.000 de exemplare din specia gâscă de vară, în condiţiile în care, populaţia în timpul pasajelor este estimată la 6.110-16.162 exemplare, iar populaţia care iernează la noi este de 4.598-12.510 exemplare (populaţia cuibăritoare din Europa este formată din 120.000-190.000 de perechi.
De asemenea, dacă în forma iniţială a legii, pentru specia Anser albifrons, gârliţa mare, cota anuală prevăzută era de circa 50.000 de indivizi, în noua formă a legii cotă anuală este înlocuită cu o cotă zilnică de 10 exemplare pentru fiecare vânător în parte. Astfel, se estimează că pentru gârliţa mare, într-un sezon de vânătoare, se poate ajunge în noua formă la o cifră de 865.920 de exemplare recoltate, ceea ce este de peste 17 ori mai multe decât în forma iniţială a legii.
Cât priveşte scurtarea de la 1 an la doar 6 luni a stagiului de pregătire al candidaturii la obţinerea permisului permanent de vânătoare, măsura are consecinţă directă faptul că timpul foarte scurt de pregătire a viitorilor vânători nu reprezintă o garanţie suficientă că le va permite acestora să fie apţi să recunoască speciile de păsări care nu se pot vâna şi a speciilor care se vânează, dar sunt asemănătoare cu speciile cinegetice.
Neconstituționalitatea modificărilor derivă din faptul că un proaspăt vânător poate ieşi la vânătoare de ciocârlii de câmp, fără cunoştinţe de bază referitoare la identificarea acestei specii. În plus, legea adoptată nu este corelată și nu este compatibilă cu dreptul comunitar, ci este contrară dreptului comunitar, care statuează faptul că anumite păsări sălbatice pot fi vânate numai în condițiile în care se respectă principiul utilizării durabile/raționale și se stabilesc și se respectă limite fundamentate științific”, a afirmat deputatul USR Stelian Ion, conform sursei amintite.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
