Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizările depuse de către PNL şi USR privind neconstituţionalitatea modificărilor aduse Regulamentului Senatului potrivit cărora iniţiativele de revizuire a Constituţiei sunt dezbătute mai întâi în Camera Deputaţilor şi apoi în Senat.
”Curtea a stabilit că, în urma revizuirii Constituţiei (din anul 2003 - n.red.) , a fost eliminat bicameralismul perfect în privinţa procedurii de adoptare a legilor, cu excepţia celor de revizuire a Constituţiei. Prin urmare, dacă în prima ipoteză, art.75 din Constituţie operează cu noţiunile de prima Cameră sesizată şi de Cameră decizională, în privinţa revizuirii Constituţiei, art.151 din Constituţie nu stabileşte o anumită ordine de sesizare a Camerelor, din contră, a menţinut procedura adoptării separate a iniţiativei de revizuire de către cele două Camere, cu aplicarea procedurii medierii, după caz. Or, prin art.1491 şi art. art.1492 alin.(6) din Regulamentul Senatului se stabileşte o anumită ordine de sesizare a Camerelor, Camera Deputaţilor dobândind valenţe de primă Cameră sesizată, iar Senatul de Cameră decizională. Prin urmare, Curtea a constatat că dispoziţiile art.1491 şi ale art.1492 alin.(6) din Regulamentul Senatului încalcă art.151 din Constituţie”, transmite CCR.
În plus, Curtea a constatat că art.1491, art.1493 şi art.1494 din Regulamentul Senatului cuprind reglementări care vizează desfăşurarea activităţii Camerei Deputaţilor sau a activităţilor comune celor două Camere ale Parlamentului, stabilind, pe de o parte, competenţa Camerei Deputaţilor de primă Cameră sesizată în privinţa iniţiativelor de revizuire a Constituţiei [art.1491] şi, pe de altă parte, proceduri care aparţin competenţei Camerelor reunite ale Parlamentului, [art.1493 şi art.1494], ceea ce este contrar principiului constituţional al autonomiei regulamentare.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
PNL a depus pe 30 mai o sesizare la Curtea Constituţională (CCR) prin care contesta prevederea din regulamentului Senatului care permite acestui for să fie cameră decizională în procedura de revizuire a Constituţiei, argumentând că se încală principiul bicameralismului şi principiul autonomiei parlamentare, deoarece puterea constituantă nu a stabilit calitatea de Cameră decizională nici a Senatului, nici a Camerei Deputaţilor.
”Nu rezultă că intenţia legiuitorului constituant a fost de (1) a stabili că Senatul este Cameră de reflecţie, şi nu decizională, în cazul proiectelor / iniţiativelor de revizuire a Constituţiei sau de (2) a stabili că Camera Deputaţilor este Cameră de reflecţie, şi nu decizională, în cazul proiectelor / iniţiativelor de revizuire a Constituţiei sau că (3) oricare dintre camere ar fi prima sesizată cu un proiect /o iniţiativă de revizuire a Constituţiei nu ar fi competentă să reţină şi să adopte ca primă cameră (Cameră de reflecţie) proiectul sau iniţiativa în cauză. Procedura de revizuire prevăzută de art. 150-152 din Constituţie prevăd o procedură distinctă de cea aplicabilă în cazul procedurii legislative obişnuite, care se bazează pe bicameralismul integral sau perfect şi presupune inclusiv etapa medierii în caz de divergenţă redacţională a legii”, se arăta în sesizarea PNL.
Liberalii mai spuneau că lipsa unei dispoziţii constituţionale cu privire la camera ce trebuie să fie prima sesizată în procedura de revizuire a Constituţiei nu poate fi completată cu dispoziţiile din procedura de legiferare obişnuită. ”Tăcerea legiuitorului constituant cu privire la această etapă din procedura de legiferare echivalează cu opţiunea acestuia de a nu îngrădi libertatea iniţiatorilor de a sesiza oricare dintre cele două camere atunci când decid să îşi exercite dreptul de a iniţia revizuirea Constituţiei şi de a permite oricărei camere să fie sesizată cu un astfel de act normativ”, mai arată senatorii PNL.
Aceştia explică faptul că stabilirea etapelor din procedura de legiferare este de competenţa puterii constituante şi nu a Parlamentului sau a uneia dintre Camerele acestuia.
Liberalii invocau şi jurisprudenţa CCR, potrivit căreia Parlamentul dispune de o competenţă discreţionară în privinţa legiferării şi autonomiei regulamentare, însă numai în cadrul limitelor stabilite de Constituţie.
”Senatul a introdus expressis verbis în Regulamentul propriu, prin Hotărârea Senatului nr.37 din data de 18 aprilie 2017, o ordine de sesizare a camerelor în procedura de revizuire a Constituţiei şi a încălcat astfel voinţa legiuitorului constituant care nu a prevăzut o astfel de procedură sau o astfel de etapă în procedura revizuirii. Prin această dispoziţie regulamentară, Senatul şi-a restrâns competenţa pe care Constituţia i-o acorda în temeiul art. 150, eliminând practic si juridic posibilitatea de a fi sesizat de titularul iniţiativei cu un proiect sau o propunere de revizuire. În mod similar, obligând iniţiatorii să depună proiectele sau iniţiativele de revizuire a Constituţiei doar la Camera Deputaţilor, Senatul le-a limitat acestora libertatea pe care art. 150 din Constituţie le-a lăsat-o, respectiv aceea de a alege camera la care să depună proiectul sau initiativa de revizuire, încălcând dispoziţiile art.150 din Constituţie atât în litera, cât şi în spiritul lor”, concluzionează PNL în sesizarea depusă la Curtea Constituţională împotriva regulamentului Senatului.
Plenul Senatului a adoptat pe 18 aprilie, cu 73 de voturi ”pentru”, unul împotrivă şi 17 abţineri, modificarea regulamentului propriu, stabilind că iniţiativele de revizuire a Constituţiei se dezbat mai întâi de către Camera Deputaţilor, urmând ca Senatul să fie a doua Cameră care dezbate proiectul de modificare a legii fudamentale.
Potrivit modificării Regulamentului Senatului, ”iniţiativele de revizuire a Constituţiei României se depun, în vederea dezbaterii şi adoptării, la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor. Iniţiativa de revizuire adoptată de Camera Deputaţilor se transmite Senatului în vederea dezbaterii şi adoptării”.
Regulamentul, în nou versiune, prevede şi procedura de urmat în cazul în care cele două camere adoptă iniţiativa în redactări diferite, caz în care este prevăzută ”procedura de mediere”.
”Biroul Permanent va propune Senatului, după consultarea liderilor grupurilor parlamentare, un număr de şapte senatori care vor face parte din comisia de mediere, urmărindu-se respectarea configuraţiei politice a camerei. Senatorii aprobaţi de plenul Senatului, împreună cu şapte deputaţi desemnaţi de Camera Deputaţilor, formează comisia de mediere”, se arată la articolul 149 indice 3 al noului Regulament.
”În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la textele aflate în divergenţă sau dacă una dintre camere nu aprobă raportul comisiei de mediere, textele rămase în divergenţă se supun dezbaterii în şedinţă comună a celor două camere. Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, hotorărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor”, mai prevede Regulamentul Senatului.
Modificarea Regulamentului Senatului a venit în urma disputelor dintre cele două Camere ale Parlamentului privind care dezbate prima iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei, care vizează redefinirea familiei drept căsătoria dintre un bărbat şi o femeie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
