Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de prim for sesizată, un proiect de lege care vizează personalul Curţii Constituţionale care prevede, printre altele, faptul că magistraţii-asistenţi vor putea beneficia de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Propunerea legislativă urmează să fie votată de Senat, for decizional.
Proiectul a fost adoptat cu 190 de voturi „pentru”, 76 „împotrivă” şi 13 abţineri.
Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea unitară a categoriilor de personal care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Curţii Constituţionale, condiţiile specifice de ocupare a funcţiilor, de evaluare a activităţii şi de promovare în funcţii, drepturile, interdicţiile, incompatibilităţile şi îndatoririle corespunzătoare fiecărei categorii, precum şi răspunderea juridică a personalului.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Conform proiectuui de lege, personalul Curţii Constituţionale asigură suportul necesar pentru realizarea actelor şi procedurilor corespunzătoare îndeplinirii de către CCR, în calitate de unică autoritate de jurisdicţie constituţională, a atribuţiilor stabilite de Constituţie şi de lege, precum şi pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii judecătorilor şi a plenului Curţii.
„În cadrul Curţii Constituţionale îşi desfăşoară activitatea următoarele categorii de personal: a) magistraţi-asistenţi; b) personal auxiliar de specialitate; c) personal încadrat în structurile de specialitate ale Curţii Constituţionale, în condiţiile legii. Personalul Curţii Constituţionale este angajat pe bază de concurs şi se bucură de stabilitate în funcţie”, potrivit sursei citate.
„Funcţiile de secretar general şi de prim magistrat-asistent, respectiv cea de magistrat-asistent şef sunt funcţii de conducere. Funcţiile de conducere de la Cancelaria preşedintelui Curţii Constituţionale ocupate de magistraţii asistenţi sunt asimilate ca rang şi salarizare funcţiei de magistrat-asistent şef, iar cele ocupate de alte categorii de personal sunt asimilate ca rang şi salarizare funcţiei publice parlamentare de director general. Funcţiile de conducere de la cabinetele judecătorilor sunt asimilate ca rang şi salarizare funcţiei publice parlamentare de director. Alte funcţii de conducere se stabilesc potrivit structurii organizatorice şi nomenclatorului de funcţii aprobate”, mai prevede proiectul adoptat miercuri de către deputaţi.
Structura organizatorică a Curţii Constituţionale şi nomenclatorul funcţiilor vor fi aprobate de plenul Curţii, la propunerea preşedintelui CCR. Preşedintele Curţii va aproba statul de funcţii şi de personal, potrivit sursei menţionate.
„Funcţia de magistrat-asistent la Curtea Constituţională este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior şi de la Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri. Aceştia sunt obligaţi să se abţină de la orice activitate care presupune existenţa unui conflict între interesele lor personale şi interesul public, de natură să influenţeze îndeplinirea cu imparţialitate şi obiectivitate a atribuţiilor lor stabilite de lege sau prin alte acte cu caracter normativ”, conform proiectului de lege.
De asemenea, magistraţii asistenţi vor fi obligaţi să dea, anual, o declaraţie olografă pe propria răspundere în care să menţioneze dacă soţul/soţia, rudele sau afinii până la gradul al patrulea inclusiv exercită o funcţie sau desfăşoară o activitate juridică ori activităţi de investigare sau cercetare penală, precum şi locul de muncă al acestora, precum şi o declaraţie olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai niciunui serviciu de informaţii.
„Magistraţii-asistenţi care aveau vârsta de cel puţin 16 ani împliniţi la data de 1 ianuarie 1990 vor fi obligaţi să dea o declaraţie autentică pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca lucrător sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, potrivit legii”, precizează iniţiativa legislativă.
Pe de altă parte, magistraţilor asistenţi le sunt interzise următoarele: „a) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse; b) să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile sau de altă natură; c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, societăţi naţionale sau regii autonome; d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic”.
Prin excepţie, magistraţii-asistenţi pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masă, mai arată sursa citată.
„Magistraţii-asistenţi nu pot face parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic, sunt obligaţi ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice, nu îşi pot exprima public opinia cu privire la cauze aflate pe rolul Curţii Constituţionale şi nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale cu privire la acestea”, conform proiectului.
Totodată, „magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în activitate juridică, din care cel puţin 10 ani desfăşurată în cadrul Curţii Constituţionale, se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Prevederile art. 213 din Legea nr. 303/2022 se aplică în mod corespunzător în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi”, mai precizează proiectul de lege adoptat de Cameră.
De asemenea, cererile de pensionare formulate pentru acordarea pensiilor de serviciu prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială sau sectorială de pensii competentă.
„Decizia privind stabilirea pensiei de serviciu se depune şi se înregistrează în termen de 15 zile de la comunicare, la Cabinetul preşedintelui Curţii Constituţionale care, după verificarea de către compartimentul resurse umane a îndeplinirii condiţiilor de vechime şi vârstă, dispune prin ordin eliberarea din funcţie a magistratului-asistent ca urmare a pensionării. Plata pensiei se face de la data prevăzută în ordinul preşedintelui Curţii Constituţionale ca fiind cea a eliberării din funcţie. Nu beneficiază de pensia de serviciu magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora cu privire la care s-a stabilit sancţiunea disciplinară a eliberării din funcţie. Aceste persoane pot beneficia de pensie în sistemul public”, mai stipulează iniţiativa legislativă.
Camera a adoptat proiectul, în calitate de prim for sesizat, Senatul fiind forul decizional.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
