Cabinetul Grindeanu împlineşte, vineri, 100 de zile de mandat, dar care într-un timp scurt s-a confruntat cu mai multe situaţii conflictuale, inclusiv cu societatea civilă şi despre care presa internaţională a vorbit în mai multe rânduri. Grindeanu şi-a descris mandatul, atunci când a fost numit în funcţia de prim-ministru, ca fiind unul ”ambiţios”, membrii cabinetului adoptând într-un timp, de asemenea scurt, mai multe acte normative prin care au crescut salariul minim pe economie şi pensia minimă garantată.
Guvernul şi-a intrat oficial în funcţie în data de 4 ianuarie 2017, Sorin Grindeanu fiind al 13-lea prim-ministru al României din ultimii 27 de ani. El a ajuns în funcţia de şef al Executivului după ce preşedintele Klaus Iohannis a refuzat prima propunere a coaliţie de guvernare PSD-ALDE, respectiv pe actualul vicepremier şi ministru al Dezvoltării, Sevil Shhaideh.
După ce toţi membrii Guvernului au depus jurământul şeful statului a ţinut un discurs în care le-a spus miniştrilor că speră să-şi îndeplinească promisiunile electorale şi speră ca ”într-o bună zi” să-i explice cum se vor încadra în deficitul bugetar de 3%, cu toate creşterile de salarii şi scăderile de impozit şi TVA cuprinse în programul de guvernare.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
La nici o lună de la instalarea în funcţie a urmat primul conflict în care Guvernul a fost implicat, iniţiativele sale de graţiere şi amnistie, precum şi de amendarea Codului Penal pentru punerea în acord cu o decizie anterioară a Curţii Constituţionale generând proteste masive de stradă în toată ţara, dar şi în multe comunităţi de români din toată lumea.
Pe 18 ianuarie preşedintele Klaus Iohannis a mers inopinat la şedinţa de Guvern, după ce apăruseră informaţii că va fi adoptată o OUG privind graţierea. După o discuţie cu premierul şi cu ministrul Justiţiei de atunci, Florin Iordache, şeful statului a afirmat, în şedinţă, că premierul Grindeanu l-a asigurat că graţierea şi modificarea codurilor penale nu se regăsesc pe ordinea de zi suplimentară a şedinţei şi că nici nu vor fi ”băgate peste noapte” în nicio şedinţă, ci ”vor fi puse în transparenţă”.
"Cunoaşteţi povestea, că este un elefant în încăpere, dar nu se vede. Sunt doi elefanţi: ordonanţa de graţiere şi ordonanţa de modificare a Codurilor penale. Evident că şi despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru mai de dimineaţă, iar domnia sa mi-a spus că discuţia avusese loc deja cu anumiţi colegi din Guvern şi că nu vor fi puse pe ordinea de zi suplimentară aceste două chestiuni", a afirmat preşedintele.
Pe 20 ianuarie, Iohannis a cerut Guvernului să retreagă proiectele de OUG privind graţierea şi modificarea Codurilor penale, afirmând că sunt ”neavenite, inacceptabile şi par a fi făcute cu dedicaţie, o spun cele mai autorizate voci din Justiţie”.
Pe 31 ianuarie, Guvernul s-a întrunit în şedinţă, la finalul căreia ministrul Justiţiei anuţa că a fost aprobat proiectul de lege privind graţierea unor pedepse şi prin Ordonanţă de Urgenţă s-a adoptat modificarea codurilor penale, fiind publicată în Monitorul Oficial în jurul orei 1 noaptea.
Au urmat o serie de proteste în Piaţa Victoriei, în ţară şi în multe comunităţi de români din toată lumea care au cerut abrogarea OUG 13.
Mai multe zile situaţia tensionată de la Bucureşti a stat pe prima pagină a presei internaţionale. Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, şi prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, au susţinut într-o declaraţie comună că lupta anticorupţie trebuie să avanseze, nu să fie subminată şi că urmăresc ”cu foarte mare îngrijorare” situaţia din România.
Pe 5 februarie Guvernul a abrogat OUG 13, iar la scurtă vreme Florin Iordache şi-a dat demisia de la şefia Ministerului Justiţiei, în locul său fiind numit fostul judecător al CCR Tudorel Toader.
Pe 22 februarie, Comitetul Executiv Naţional al PSD a votat modificările din componenţa Guvernului Grindeanu, astfel că Tudorel Toader a fost numit la Justiţie, Mihai Tudose a preluat ministerul Economiei, înlocuindu-l pe Alexandru Petrescu, care a fost numit în fruntea ministerului Mediului de Afaceri şi Antreprenoriat, iar Rovana Plumb a preluat ministerul Fondurilor Europene, înlocuind-o pe Mihaela Toader.
Recent Sorin Grindeanu a mai fost nevoit să facă o remaniere, după ce copreşedintelui ALDE, Daniel Constantin i s-a retras sprijinul politic. El a fost înlocuit atât în funcţia de vicepremier cât şi de cea de ministru al Mediului de Graţiela Gavrilescu, fost ministru pentru Relaţia cu Parlamentul. Portofoliul ei a fost preluat de liderul senatorilor ALDE, Viorel Ilie.
Pe 8 februarie, Guvernul Grindeanu s-a confruntat cu prima moţiune de cenzură, care însă a fost respinsă.
O altă problemă pe care Guvernul a avut-o de gestionat a fost legată de bugetul pe anul 2017, preşedintele Klaus Iohannis declarând după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării de la sfârşitul lunii ianuarie, că proiectul de buget pregătit de Guvern, care urma să fie trimis Parlamentului, este unul problematic, care prevede o creştere foarte mare a cheltuielilor, afirmând că este prea optimist şi supraevaluat, fără să existe o explicaţie pertinentă pentru această creştere foarte mare. Şeful statului a cerut timp pentru o analiză mai aprofundată şi în funcţie de aceasta să decidă dacă va promulga proiectul sau îl va retrimitre în Parlament.
CSAT a avizat favorabil, pe 31 ianuarie, proiectele de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, şeful statului precizând că premierul s-a angajat ca, la rectificarea bugetară, ”să vină în completarea acestor sume, acolo unde apar probleme, în special în domeniul salarizării personalului”.
Pe 16 februarie, Klaus Iohannis a anunţat că a promulgat legea bugetului de stat şi bugetul asigurărilor sociale, el menţinându-şi însă obiecţiile cu privire la cifrele pe care este construit bugetul pe 2017, motiv pentru care a cerut Guvernului responsabilitate.
În aceeaşi zi, şeful Executivului avertizase, în debutul şedinţei de Guvern, că, din cauza întârzierii promulgării bugetului pe 2017, măsurile din programul de guvernare sunt puse sub semnul întrebării, precizând că această întârziere ”se duce în lanţ” nu doar către ministere, ci şi către autorităţile judeţene şi autorităţile locale.
La jumătatea lunii martie, o misiune a Fondului Monetar Internaţional a făcut o vizită în România, după ce, potrivit estimărilor lor, impactul asupra bugetului al tuturor măsurilor promise de PSD înainte de alegeri ar fi echivalent cu 5,5% din Produsul Intern Brut (PIB) al României. Premierul le-a prezentat acestora viziunea Cabinetului său şi i-a asigurat că măsurile luate de Guvern au fost foarte bine analizate înainte de a fi aplicate.
În acest timp Grindeanu a trebuit să se confrunte şi cu o problemă în interiorul PSD din cauza că, potrivit informaţiilor care circulau în presă, i-a cerut demisia lui Florin Iordache, însă acesta a refuzat, fiind susţinut de liderul PSD Liviu Dragnea.
Pe 7 februarie premierul Sorin Grindeanu nu a mers în Parlament pentru a asista la discursul preşedintelui Klaus Iohannis pentru că nu primise invitaţie de la conducerea Legislativului, respectiv Liviu Dragnea. Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a venit cu lămuriri în acest sens.
”Guvernul nu participă şi nu a participat nici în trecut când preşedintele a vorbit în Parlament. Noi considerăm că aşa trebuie, conform principiului separaţiei puterilor în stat”, a explicat şeful Senatului.
Cei doi au negat că ar exista divergenţe între ei, Dragnea afirmând că e "foarte bun prieten" cu Grindeanu, dar acest lucru se va schimba dacă şeful Executivului nu va respecta programul de guvernare şi a precizat că nu se referă la schimbarea lui din funcţie.
Guvernul Grindeanu a adoptat mai multe acte normative prin care a majorarat salariului minim de la 1.250 la 1.450 de lei, precum şi a punctului de pensie, dar şi a pensiei minime garantate de la 400 la 520 de lei. De asemenea Minisetrului Apărării i-a fost alocat 2% din PIB acesta fiind angajamentul asumat de România în NATO. De asemenea, Executivul a adoptat o Ordonanţă de urgenţă prin care toţi studenţii din învăţământul superior, acreditat din România, de stat sau privat au gratuitate la tren. De asemenea, de la 1 februarie au fost eliminate 102 taxe nefiscale, Lege în privinţa căreia preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale o sesizare prin care solicita declararea actului normativ ca neconstituţional în integralitate. CCR a decis că legea este constitutională.
O lege aşteptată de mult timp de mediul de afaceri este cea a prevenţiei care acum se află în dezbatere publică. Legea Prevenţiei prevede că firmele nu vor mai fi sancţionate imediat de către autorităţi, în cazul descoperirii unor nereguli, ci vor fi mai întâi consiliate de organele de control. Proiectul însă intră la capitolul nerealizări pentru că ar fi trebuit aprobat de Guvern până pe 23 februarie. Tot la nerealizări intră şi Legea salarizării unitare care iniţial urma să fie asumată de Guvern şi trimisă în Parlament. Însă Ministerul Muncii doar a elaborat proiectul.
Olguţa Vasilescu anunţa că luni proiectul va fi depus la Parlament astfel încât toţi parlamentarii PSD să-l poată semna în calitate de coiniţiatori. Luni, însă, Liviu Dragnea a anunţat că Proiectul legii salarizării unitare nu va mai fi depus la Parlament în cursul zilei, deoarece doreşte să fie consultat de toţi parlamentarii şi ”să-şi mai dea lumea cu părerea”, acesta putând fi accesat pe site-ul PSD.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
