Bogdan Aurescu l-a primit joi la sediul MAE pe ministrul afacerilor externe şi comerţului exterior al Ungariei, Péter Szijjártó, în contextul vizitei pe care acesta o efectuează la Bucureşti, în vederea pregătirii Comisiei Mixte Economice România-Ungaria. Cei doi au discutat despre evoluţiile din cele două state legate de gestionarea pandemiei de COVID-19.
Conform sursei citate, ambii demnitari au reliefat interesul crescut pentru impulsionarea cooperării economice bilaterale, inclusiv a investiţiilor reciproce şi a schimburilor comerciale.
„În acest sens, miniştrii Bogdan Aurescu şi Péter Szijjártó au salutat organizarea, în perioada următoare, a unei noi sesiuni a Comisiei Mixte Economice, la Budapesta, şi au reliefat necesitatea avansării discuţiilor în vederea creării, cât mai curând posibil, a unei Camere de Comerţ româno-ungare la Budapesta. În acelaşi timp, cei doi demnitari au salutat aprofundarea cooperării sectoriale în domeniul transporturilor, fiind evocată inaugurarea, de către cei doi miniştri, în septembrie 2020, a conexiunii de autostradă A3-M4, precum şi interesul pentru realizarea conexiunii/drumului expres între Satu Mare – Oar (România) şi Mátészalka – Csenger (Ungaria). A fost de asemenea abordat în cadrul discuţiilor proiectul căii ferate de mare viteză Bucureşti-Budapesta”, mai transmite comunicatul de presă al instituţiei.Cei doi miniştri au convenit, de asemenea, impulsionarea finalizării altor două proiecte aflate încă în discuţie, astfel încât să fie posibilă semnarea, în cel mai scurt timp, a Protocolului celei de-a 8-a sesiuni a Comitetului de Specialitate Româno-Ungar de Colaborare în Problemele Minorităţilor Naţionale şi finalizarea negocierilor referitoare la înfiinţarea a două puncte de trecere a frontierei la Variaşu Mic – Dombegyhaza şi Grăniceri – Elek.
În ceea ce priveşte „Programul de Dezvoltare Economică a Ardealului”, ministrul Bogdan Aurescu a reamintit angajamentul comun, din mai 2020, pentru negocierea unui acord internaţional care să stabilească parametrii în baza cărora acest program finanţat de la bugetul statului ungar şi alte programe similare să poată fi implementate pe teritoriul României.La discuţii, „partea română a făcut referire şi la aşteptările legate de implicarea autorităţilor ungare în asigurarea drepturilor identitare ale persoanelor aparţinând minorităţii române din Ungaria, fiind abordată în discuţii inclusiv necesitatea unui învăţământ de calitate în limba română, printr-o finanţare corespunzătoare, astfel încât să fie păstrată şi promovată identitatea etnică, culturală, lingvistică, religioasă a persoanelor aparţinând minorităţii române”, conchide sursa menţionată.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.