Bilanţul vizitei preşedintelui Klaus Iohannis în Japonia şi Republica Singapore: Semnarea Parteneriatului strategic cu premierul nipon, al doilea încheiat cu un stat asiatic şi prima vizită a unui preşedinte român în Singapore, în ultimii 20 de ani

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a efectuat, în perioada 6-10 martie 2023, o vizită oficială în Japonia şi o vizită de stat în Republica Singapore. În cadrul acestui turneu, Klaus Iohannis a semnat un Parteneriat Strategic cu premierul nipon, Declaraţia Comună, care încheie astfel un amplu proces de consultări şi negocieri, la cinci ani de la adoptarea deciziei de lansare a Parteneriatului Strategic, în cadrul dialogului dintre Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi regretatul premier Shinzō Abe, de la Bucureşti. Este al doilea parteneriat strategic încheiat cu un stat asiatic, după cel cu Coreea de Sud. În cadrul întrevederii cu premierul nipon, au fost puse bazele cooperării ştiinţifice pentru a crea în România un centru de producţie de optică de mare putere, în sprijinul activităţilor experimentale cu laserul de mare putere de la ELI-NP, Laserul de la Măgurele. În Singapore, a fost prima vizită a unui preşedinte român în ultimii 20 de ani. Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit de preşedintele Republicii Singapore, Halimah Yacob, cu care a discutat despre rezultatele iniţiativelor şi acţiunilor derulate în scopul promovării societăţii informaţionale şi securităţii cibernetice, a educaţiei, a egalităţii de gen, a acţiunii pentru climă şi a tranziţiei energetice verzi.

Japonia, cel mai mare investitor asiatic în ţara noastră

Preşedintele Klaus Iohannis a început deplasarea externă în Japonia, în perioada 6-8 martie 2023, unde a avut întrevederi cu Majestatea Sa Naruhito, Împăratul Japoniei, cu Prim-ministrul Fumio Kishida, precum şi cu Preşedinţii celor două Camere ale Dietei Naţionale a Japoniei. Vizita oficială în Japonia a inclus şi o deplasare la Kyoto, pentru întrevederi la nivelul autorităţilor locale.

Preşedintele Klaus Iohannis şi soţia sa, Carmen, au fost primiţi, marţi, de Majestatea Sa Naruhito, Împăratul Japoniei, şi de Majestatea Sa Masako, Împărăteasa Japoniei. ”Relaţiile de un secol dintre România şi Japonia sunt mai puternice decât niciodată şi au căpătat o dimensiune strategică”, a afirmat preşedintele Iohannis.

”Relaţiile de un secol dintre România şi Japonia sunt mai puternice decât niciodată şi au căpătat o dimensiune strategică”, a adăugat Iohannis, după ce a fost primit de Majestatea Sa Naruhito, Împăratul Japoniei, şi de Majestatea Sa Masako, Împărăteasa Japoniei.

Klaus Iohannis şi premierul Japoniei au semnat Declaraţia Comună, care marchează un moment istoric în relaţia bilaterală dintre cele două ţări

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, ulterior, Declaraţia Comună, împreună cu prim-ministrul Fumio Kishida moment care, potrivit şefului statului, marchează „un moment istoric în relaţia noastră bilaterală, veche de peste un secol”.

”Sunt extrem de onorat să mă aflu în Ţara Soarelui Răsare, cu prilejul instituirii Parteneriatului Strategic dintre România şi Japonia. Declaraţia Comună pe care am semnat-o astăzi, împreună cu prim-ministrul Kishida, marchează un moment istoric în relaţia noastră bilaterală, veche de peste un secol. Ridicăm astfel relaţiile româno-nipone la cel mai înalt nivel. Trecem la o etapă nouă, de valorificare a potenţialului bilateral, în beneficiul ţărilor şi cetăţenilor noştri, pe trei paliere: politico-securitar, economico-financiar şi cultural-ştiinţific. Împreună, dăm astăzi un semnal puternic, de orientare a cooperării noastre spre domenii strategice şi inovatoare”, a afirmat Klaus Iohannis, în declaraţia comună susţinută împreună cu prim-ministrul Japoniei Fumio Kishida, marţi la Tokyo.

Şeful statului a adăugat că Japonia este cel mai mare investitor din Asia în România. Acesta a mai spus că au fost puse bazele cooperării ştiinţifice pentru a crea în România un centru de producţie de optică de mare putere, în sprijinul activităţilor experimentale cu laserul de mare putere de la ELI-NP, Laserul de la Măgurele.

”Apreciem abordarea constructivă a companiilor nipone active pe piaţa românească, pe principii de sustenabilitate. Un exemplu concret este dat de contribuţia companiilor japoneze la proiecte de infrastructură complexă, precum construcţia podului suspendat de peste Dunăre, de la Brăila. Încurajăm Japonia să se implice în continuare în proiecte de conectivitate, relevante nu numai pentru România, ci şi pentru statele vecine. Am prezentat interesul României pentru realizarea de schimburi de experienţă privind tehnologiile dezvoltate de Japonia pentru controlul vibraţiilor şi rezistenţa seismică. Apreciem rolul cheie pe care Japonia îl joacă în ceea ce priveşte reducerea riscului de dezastre. Documentele semnate astăzi vor contribui la facilitarea implicării japoneze în proiecte inovatoare în domeniul energiei, inclusiv al celei nucleare. Vorbim despre construcţia reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni, realizate în România împreună cu Statele Unite ale Americii, şi, respectiv, proiecte precum producţia de hidrogen verde şi în domeniul energiei eoliene”, a completat preşedintele Iohannis.

Prim-ministrul Japoniei Fumio Kishida a declarat, la conferinţa comună, că Japonia a oferit peste 13 milioane de dolari pentru sprijinirea refugiaţilor ucraineni stabiliţi în România. El a mai precizat că noua strategie de securitate a Japoniei şi a subliniat în discuţiile cu şeful statului că securitatea Europei şi cea din Indo-Pacific nu trebuie discutate separat, în condiţiile în care mediul internaţional de securitate devine tot mai sever.

„Am convenit că Japonia şi România vor coopera în acordarea asistenţei Ucrainei şi Republicii Moldova. I-am explicat domnului preşedinte că Japonia a oferit peste 13 milioane de dolari pentru sprijinul refugiaţilor ucraineni stabiliţi în România pentru care domnul preşedinte şi-a exprimat mulţumirea. Aşteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu România ca parteneri strategici pentru dezvoltarea relaţiilor de cooperare în diverse domenii, inclusiv securitate, economie, ştiinţă şi tehnologie şi cultură. La dineul de lucru care urmează vom discuta şi mai multe despre situaţiile regionale de interes comun, inclusiv răspunsul la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situaţia din Indo-Pacifici şi situaţia din Republica Moldova, ş.a.m.d.”, a concluzionat Kishida.

Preşedintele României a mai precizat că l-a invitat pe premierul Japoniei să participe la Summitul Iniţiativei celor 3 Mări pe care îl va găzdui la Bucureşti în luna septembrie. ”Mă bucur că, împreună cu domnul prim-ministru Kishida, am deschis astăzi un nou capitol în istoria relaţiilor româno-nipone, al cărui coautor este fostul premier Shinzō Abe, pe care doresc să îl onorez şi astăzi. Sunt pe deplin convins că, în cadrul Parteneriatului Strategic instituit astăzi, relaţiile dintre România şi Japonia se vor amplifica în mod durabil, în beneficiul generaţiilor care ne vor urma. Vă mulţumesc pentru primirea călduroasă şi pentru convorbirile foarte constructive de astăzi!”, a conchis şeful statului.

Şeful statului a avut întrevederi şi cu autorităţile locale din Kyoto, el afirmând că România şi Japonia sunt acum mai apropiate decât oricând.

”În actualul context global, marcat de război şi de tensiuni regionale, este important să ne bazăm unii pe ceilalţi pentru a apăra valorile fundamentale care ne definesc – dorinţa de pace şi securitate, libertatea, democraţia şi drepturile omului, ordinea internaţională bazată pe reguli.

”România şi Japonia sunt acum mai apropiate decât oricând. În actualul context global, marcat de război şi de tensiuni regionale, este important să ne bazăm unii pe ceilalţi pentru a apăra valorile fundamentale care ne definesc – dorinţa de pace şi securitate, libertatea, democraţia şi drepturile omului, ordinea internaţională bazată pe reguli. Pe acest fundal, doresc să îmi exprim deplina încredere în dezvoltarea continuă a legăturilor dintre ţările şi cetăţenii noştri, dintre oraşele noastre. Sper ca în curând Kyoto să se poată înfrăţi cu o localitate din România, pentru a oferi ocazia punerii în practică a potenţialului uman şi economic încă nedescoperit dintre comunităţile noastre”, a mai transmis şeful statului.

Care sunt mizele vizitei preşedintelui în Japonia

Stabilirea Parteneriatului Strategic are loc în contextul unei dinamici accelerate în dialogul bilateral dintre cele două state în ultimii ani, atât în plan politico-diplomatic, cât şi pe palier sectorial, pe fondul caracterului special al acestei relaţii, construite pe parcursul a peste un secol. Totodată, obiectivele României pe această relaţie se raportează la statutul Japoniei de economie majoră şi inovativă a lumii şi unul dintre principalii investitori la nivel global, precum şi în România, Japonia fiind, de altfel, cel mai mare investitor asiatic în ţara noastră, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Astfel, cele 397 de societăţi comerciale cu capital japonez în ţara noastră generează în prezent peste 40.000 de locuri de muncă, iar potenţialul de creştere este semnificativ, inclusiv în domeniile cu cel mai înalt nivel de inovaţie, precum dezvoltarea tehnologiei de tip SMR (reactoare modulare mici) în România, împreună cu SUA, producerea şi distribuţia de hidrogen verde, producţia de optică de mare putere, infrastructură de ultimă generaţie, precum Podul de la Brăila - proiect cu inginerie de vârf, sau finalizarea magistralei M6 a metroului din Bucureşti.

Din această perspectivă, vizita Preşedintelui României are o puternică dimensiune economică şi de strângere a relaţiilor de investiţii şi a cooperării în materie de inovaţie tehnologică, în plus faţă de dimensiunea politică şi de cea a consolidării schimburilor culturale şi a relaţiilor interumane.

Cu prilejul vizitei a fost semnat, totodată, un Memorandum între Ministerul Finanţelor, Eximbank România şi Banca Japoniei pentru Cooperare (JBIC), precum şi un Memorandum de Înţelegere între ELI-NP Măgurele, compania japoneză Okamoto Optics şi Institutul de Inginerie a Laserelor din cadrul Universităţii Osaka.

Amplificarea dialogului şi a cooperării dintre România şi Japonia cu precădere pe dimensiunea strategică a securităţii a fost generată şi de invazia Federaţiei Ruse în Ucraina. România este interesată de o implicare activă a Japoniei în vecinătatea sa imediată şi în regiunea euroatlantică, având în vedere postura Japoniei de actor global de prim rang, preciza Administraţia Prezidenţială.

Vizita în Republica Singapore, prima vizită la nivel de Preşedinte al României în această ţară, în ultimii 20 de ani

Vizita de stat a Preşedintelui Klaus Iohannis în Republica Singapore a avut loc în perioada 9-10 martie 2023 şi a marcat intrarea relaţiei bilaterale într-o nouă etapă de dezvoltare, având în vedere convergenţa de valori şi principii, fiind prima vizită la nivel de Preşedinte al României în această ţară, în ultimii 20 de ani, respectiv în contextul în care în anul 2022 au fost sărbătoriţi 55 de ani de relaţii bilaterale.

Vineri, Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit de preşedintele Republicii Singapore, Halimah Yacob, la Palatul Prezidenţial Istana, şeful statului român afirmând că discuţiile au vizat aprofundarea şi extinderea relaţiilor bilaterale dintre România şi Singapore.

Iohannis a exprimat interesul special pentru dinamizarea relaţiilor bilaterale, în acord cu potenţialul acestora, mai ales în plan economic-investiţional. Klaus Iohannis a evidenţiat obiectivul României de a creşte nivelul relaţiei bilaterale cu Republica Singapore şi de a marca o nouă etapă de dezvoltare, având în vedere convergenţa de valori şi principii. De asemenea, preşedintele României a evocat un set de obiective comune urmărite de ambii preşedinţi, precum politicile de incluziune, dezvoltarea economică şi socială, precum şi tranziţia verde.

Cei doi şefi de stat au discutat despre rezultatele iniţiativelor şi acţiunilor derulate în scopul promovării societăţii informaţionale şi securităţii cibernetice, a educaţiei, a egalităţii de gen, a acţiunii pentru climă şi a tranziţiei energetice verzi.

Ulterior, Preşedintele Klaus Iohannis a avut convorbiri cu Prim-ministrul Lee Hsien Loong.

Şeful statului a prezentat demersurile de extindere a capacităţii portului Constanţa şi a menţionat potenţialul pe care portul Constanţa şi Dunărea le au pentru conectarea între Europa şi Asia şi a subliniat contribuţia ţării noastre la securitatea alimentară globală prin sprijinirea tranzitului grânelor şi a produselor agricole ucrainene către consumatorii vulnerabili din întreaga lume.

La rândul său, Prim-ministrul Lee Hsien Loong a subliniat convergenţa de poziţii şi interese ale celor două state în actualul context geopolitic şi importanţa respectării ordinii internaţionale bazate pe reguli, cu Carta ONU în centrul său şi a accentuat obiectivul comun de a consolida relaţia bilaterală şi de a extinde investiţiile în sectoare de interes comun.

Obiectivul principal al acestei vizite l-a constituit dinamizarea relaţiilor bilaterale, în acord cu potenţialul acestora, mai ales în plan economic-investiţional.

”Agenda vizitei de stat în Singapore cuprinde şi intensificarea cooperării în domeniile IT, educaţie, cercetare, securitate alimentară, conectivitate, securitate cibernetică şi înalte tehnologii, combaterea schimbărilor climatice şi tranziţia verde. De asemenea, cu prilejul vizitei, va fi promovat interesul României pentru atragerea investiţiilor singaporeze, inclusiv în ceea ce priveşte proiectele prioritare de interconectare din cadrul Iniţiativei celor Trei Mări, în contextul în care Preşedintele Klaus Iohannis găzduieşte la Bucureşti, în acest an, Summitul acestei platforme, alături de Forumul de Afaceri, iar unul dintre obiectivele urmărite este creşterea contribuţiilor la Fondul de Investiţii al Iniţiativei, spunea Administraţia Prezidenţială despre vizita în Singapore a preşedintelui Klaus Iohannis.

Controversa deplasării preşedintelui cu o aeronavă privată în turneul extern

Boarding Pass, site specializat în ştiri din domeniul aviaţiei, a relatat că preşedintele Iohannis a mers în Japonia cu un avion privat care a plecat de la Bucureşti şi a făcut o escală la Sibiu, precum şi o oprire pentru realimentare în Baku (Azerbaidjan).

După relatările potrivit cărora Klaus Iohannis a mers cu o aeronavă privată în vizita oficială din Japonia, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că el crede că şi statul român e necesar să aibă o aeronavă oficială.

”Îmi asum ceea ce spun, chiar dacă îmi voi atrage critici”, a spus Grindeanu.

Preşedintele interimar al Alina Gorghiu a declarat, într-o intervenţie la Digi24, despre deplasarea în vizita oficială în Japonia a preşedintelui Klaus Iohannis cu o aeronavă privată, că niciun preşedinte de stat, într-o vizită oficială nu merge cu avion de linie în Japonia.

”Este o notă populistă care cred eu că nu se justifică atunci când vorbim de o vizită atât de importantă”, a mai spus ea, precizând că este nepermis ca România în anul 2023 să nu aibă la dispoziţia preşedintelui statului, a premierului, a statului român, o aeronavă oficială.

Şi preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul PSD Marcel Ciolacu a reacţionat, el arătând că un stat de mărimea, de pretenţiile şi de poziţia României în interiorul UE şi NATO merită să aibă o aeronavă prezidenţială. ”Aşa consider eu, că a venit momentul să luăm şi această decizie”, a mai spus preşedintele PSD.

Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.