Laura Codruţa Kovesi a declarat, marţi, în cadrul audierilor pentru funcţia de procuror-şef european că jumătate din viaţă a fost procuror, că nu are nimic de ascuns şi că deputaţii europeni au fost expuşi la informaţii negative despre ea, care însă sunt doar minciuni. Răspunzând unei întrebări, ea a declarat că îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi procuror-şef european, aşa cum prevede legea. Referitor la presiunile politice, Kovesi le-a spus europarlamentarilor că au existat presiuni din afara instituţiei, dar nu a fost sunată niciodată în legătură cu un dosar de vreun politician şi că a făcut faţă acestor presiuni. Al doilea candidat audiat în Comisiile pentru libertăţi civile şi control bugetar ale Parlamentului European pentru postul de procuror-şef european, la care candidează şi fosta şefă DNA Laura Codruţa Kovesi, François Bohnert, a fost întrebat de un europarlamentar PSD despre protocoale cu serviciile secrete, iar de Macovei despre rolul procurorului-şef european. Primul candidat, Andreas Ritter, a fost întrebat de europarlamentarul Monica Macovei dacă a instrumentat cazuri de fraudă cu fonduri europene care au vizat demnitari şi dacă au fost presiuni politice. Europarlamentarul Siegfried Mureşana anunţat, marţi, pe pagina sa de Facebook, că Laura Codruţa Kovesi a câştigat în Comisia CONT, cu 12 voturi. Candidatul din Franţa s-a clasat pe locul al doilea, cu 11 voturi.
UPDATE - Siegfried Mureşan: Kovesi a câştigat în Comisia CONT, cu 12 voturi
Europarlamentarul Siegfried Mureşana anunţat, marţi, pe pagina sa de Facebook, că Laura Codruţa Kovesi a câştigat în Comisia CONT, cu 12 voturi. Candidatul din Franţa s-a clasat pe locul al doilea, cu 11 voturi.
”Victorie uriaşă pentru România oamenilor cinstiţi. Tocmai s-a încheiat votul în Comisia de Control Bugetar (CONT) a Parlamentului European pentru alegerea Procurorului Şef European. Rezultatul votului: Laura Codruţa Kovesi (România): 12 voturi; Andreas Ritter (Germania): 1 voturi; Jean-Francois Bohnert (Franţa): 11 voturi. Acest vot este avizul Comisiei de Control Bugetar. Felicitări aandidatuluiRomâniei!”, scrie Siegfried Mureşan pe Facebook.
Miercuri la ora 12.00, urmează votul Comisiei LIBE, care e comisia decidentă.
Audierile din Comisia LIBE şi CONT s-au încheiat de puţin timp.
UPDATE - Un europarlamentar social-democrat i-a cerut explicit lui Kovesi să îi răspundă în limba engleză
Europarlamentarul spaniol Ines Ayala Sender - Grupul Socialiştilor şi Democraţilor a întrebat-o pe Kovesi în legătură cu medalia primită în 2017 de la o fundaţie de partid, ACSU, a invocat presiunile existente asupra justiţiei în Spania şi a vrut să afle cum îşi va apăra independenţa faţă de ingerinţe politice în această situaţie. Ea i-a solicitat lui Kovesi să răspundă în limba engleză.
UPDATE - Kovesi, acuzată că a minţit, de către Maria Grapini. Preşedintele Comisiei LIBE Claude Moraes a intervenit spunând că nu trebuie să existe astfel de schimburi de replici în sală
Europarlamentarul Maria Grapini a acuzat-o pe Kovesi că a minţit spunând că îndeplineşte toate condiţiile de numire, în condiţiile în care CSM ia- respins chiar marţi intervenţia în cazul refuzului de acordare a gradului profesional corespunzător pentru Parchetul General.
Kovesi a replicat, spunând că aceasta nu era o condiţie, iar alţi colegi aflaţi în situaţii similare au beneficat de recunoaşterea gradului profesional.
”Sunt primul procuror căruia i s-a refuzat gradul profesional. În alte şapte cazuri, CSM a decis acordarea gradului profesional”, a precizat Kovesi.
UPDATE - Kovesi, întrebată despre distincţiile primite de la CIA în 2011 şi 2007
Kovesi a fost întrebată, marţi, la audierea din Comisia LIBE, despre două distincţii primite din partea CIA pe care le-a trecut în CV şi pe care le-ar fi primit în 2007 şi 2011.
”Aş vrea să fac o mică rectificare: nu sunt premii care au fost oferite de CIA, ci premii care au fost oferite de o agenţie de aplicare a legii, respectiv Secrets Service care au două atribuţii principale: aceea de a proteja, din punct de vedere al protecţiei fizice, demnitarii Statelor Unite şi a doua de a proteja moneda naţională, respectiv dolarul. În activitatea mea de procuror, la structura de combatere a crimei organizate, am investigat foarte multe dosare privind bancnote false, dar, în principal, dolarul la acea vreme, dar în special am fost implicată în cauze de ciber crime. Am fost printre primii procurori din România care a investigat în România phishing pe internet. Pentru România, ciber crime a fost şi este o problema reală”, a spus Kovesi.
Aceasta a precizat că nu are cetăţenie americană şi nu a avut contact cu CIA.
”Mentionez că la începutul activităţii mele ca procuror general în 2006-2007 structurile de aplicare a legii din România se confruntau cu acest fenomen al criminalităţii economice şi de aceea a fost necesară dezvoltarea şi efectuarea unor sesiuni de pregătire profesională. Cam acestea au fost activităţile pe care le-am desfăşurat şi pentru care am fost recompensată cu cele doua distincţii. Nu am dobândit niciun fel de cetăţenie americană, nu am avut niciun fel de contact cu CIA, iar toate ştirile din cursul zilei de astăzi sunt evident mincinoase”, a spus Kovesi.
UPDATE - Kovesi: Ca procurori, trebuie să fim obiectivi, să ne desfăşurăm activitatea cu pasiune, dar nu cu patimă; nu are nicio relevanţă pentru mine ceea ce s-a întâmplat în România
Laura Codruţa Kovesi a declarat, marţi, în cadrul audierii din Comisia LIBE, că a respectat întotdeauna legea şi toate normele de procedură penală şi a afirmat că procurorii trebuie să fie obiectivi şi să-şi desfăşoare activitatea ”cu pasiune, dar nu cu patimă”. ”Nu are nicio relevanţă pentru mine ceea ce s-a întâmplat în România”, a spus Kovesi.
”În toată activitatea mea de procuror, de peste 23 de ani, am respectat întotdeauna legea şi toate normele de procedură penală care sunt prevăzute în legile speciale pe care le aplicăm. Ca orice procuror trebuie să fim obiectivi în activitatea noastră, să ne desfăşurăm activitatea cu pasiune, dar nu cu patimă. Plecând de la aceste principii dacă voi ocupa această poziţie, dar şi în poziţiile pe care le-am obţinut anterior întotdeauna voi aborda profesional ceea ce scrie în fişa postului şi obligaţiile care îmi revin şi care sunt prevăzute în lege şi în Regulamentul EPPO în acest caz”, a spus Kovesi.
Aceasta a afirmat că nu are nicio relevanţă ce s-a întâmplat în România.
”Nu are nicio relevanţă pentru mine ceea ce s-a întâmplat în România, relaţiile care sunt acum între sistemul de procuratură şi ministrul Justiţiei, ci vă asigur ca orice alt profesionist din sistemul judiciar român, dar şi european că întotdeauna îmi voi respecta obligaţiile care decurg din regulamentul EPPO în cazul în care voi fi numită în această funcţie”, a mai spus Kovesi.
Mai mulţi eurodeputaţi au făcut referire la presiunile la care a fost supusă Kovesi în Româna, arătându-şi susţinerea şi înţelegerea.
UPDATE - Kovesi: Am verificat, îndeplinesc toate criteriile
Răspunzând unei întrebări, ea a firmat că îndeplineşte toate criteriile prevăzute de articolul 54 din Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor: vechime de 15 ani, să nu fi colaborat cu serviciile de informaţii, să nu fi fost sancţionat disciplinar în ultimii trei ani şi să fi avut calificativul "Foarte Bine" la ultimele trei evaluări.
"Vă asigur că în momentul depunerii candidaturii am verificat cu exactitate toate criteriile care sunt prevăzute, le îndeplinesc pe toate. În ceea ce priveşte acea condiţie a gradului profesional, pot să vă spun că articolul 54 din legea 303/2004 care reglementează condiţiile pe care un procuror general sau un procuror şef al DNA trebuie să le îndeplinească sunt îndeplinite. Şi anume, sunt patru condiţii: prima - să deţii o vechime de 15 ani, deţin această vechime; să nu fii colaborat cu serviciile de informaţii, ceea ce în fiecare an magistraţii dau declaraţii; să nu fi fost sancţionat disciplinar în ultimii 3 ani şi să fi avut calificativul foarte bine la ultimele evaluări profesionale. Toate aceste condiţii le îndeplinesc. Trebuie să vă spun că am fost numită procuror general şi procuror şef al DNA îndeplinind condiţiile legale şi fără a avea grad profesional pentru Parchetul de pe lângă Curtea de Casaţie şi Justiţie. În ceea ce priveşte colaborarea cu serviciile, legea o stabileşte în sensul de a nu fi fost colaborator în sensul de poliţie politică şi nu este prevăzută ca o colaborare instituţională care poate să apară în exercitarea activităţilor de procuror", a conchis ea.
UPDATE - Kovesi s-a prezentat: Jumătate din viaţa mea am fost procuror. Cred că procurorul trebuie să respecte statul de drept şi să aibă o busolă morală puternică
- "Am fost procuror timp peste 23 de ani, deci jumătate din viaţa mea am fost procuror. Treaba mea este să fac ca justiţia să funcţioneze. Am deţinut cele mai înaalte poziţii în serviciul de procuratură în România. DNA este o structură cu competenţe exclusive pentru corupţie şi fraudă cu fonduri eruopene
- Am experienţă îndelungată în gestionarea echipelor mari, sunt obişnuită să lucrez în condiţii de stres
- Pentru mine recuperarea daunelor a fost cea mai importantă. DNA a pus sechestru pe bunuri de peste 2 miliarde de euro
- Cred că procurorul trebuie să respecte statul de drept şi să aibă o busolă morală puternică. Trebuie să fim obiectivi în faţa justiţiei şi a infracţiunilor, trebuie să aplicăm legea şi să respectăm în totalitate drepturile fundamentale şi procedurale ale celor implicaţi în anchetă. (...) Tocmai de aceea, procurorii sunt importanţi pentru statul de drept. Sunt importanţi pentru că datoria noastră este să aplicăm legea n mod egal pentru toată lumea.
- Aţi fost expuşi la informaţii negative despre mine. Nu am nimic de ascuns.
UPDATE - Candidatul francez Jean-François Bohnert, întrebat de un europarlamentar PSD despre protocoale cu serviciile secrete, iar de Macovei despre rolul procurorului-şef european şi despre infracţiunile care intră sub jurisdicţia Parchetului European
UPDATE - Andreas Ritter, întrebat de Macovei despre presiuni politice:Slavă domnului, am avut parte, dar nu ca în alte părţI
Audierea lui Andreas Ritter s-a încheiat. Acesta şi-a exprimat admiraţia faţă de Laura Codruţa Kovesi şi faţă de implicarea ei. El s-a declarat onorat să fie alături de contracandidaţii săi.
Europarlamentarul Monica Macovei l-a întrebat pe Andreas Ritter dacă a instrumentat cazuri de fraudă cu fonduri europene care au vizat demnitari de rang înalt, dacă au fost presiuni politicie şi cum a reacţionat.
"Slavă domnului, am avut parte, dar nu ca în alte părţi (...) Am putut să activez fără presiuni exacerbate", a replicat candidatul din partea Germaniei.
Procurorul-şef european va conduce Parchetul European (EPPO), care ar urma să fie operaţional până la finalul anului 2020.
Marţi, în timpul unei audieri publice organizate de Comisia pentru libertăţi civile, la care va participa şi Comisia pentru control bugetar, deputaţii îi vor avea în faţă pe cei trei candidaţi selecţionaţi, Jean-François Bohnert din Franţa, Laura Codruţa Kövesi din România şi Andreas Ritter din Germania.
Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu.
Audierile au loc începând cu ora 16.30 (ora României).
Secţia pentru procurori a CSM a respins marţi plângerea prealabilă formulată de fosta şefă DNA Laura Codruţa Kovesi faţă de refuzul de a i se recunoaşte gradul profesional corespunzător pentru Parchetul General, decizia fiind anunţată cu puţin timp înainte ca fosta şefă DNA să fie audiată în PE.
Eurodeputatul PNL Siegfried Mureşan a anunţat că socialiştii şi comuniştii din Comisia LIBE a Parlamentului European au contestat procedura de audiere a candidaţilor la funcţia de procuror-şef european. În urma şedinţei Comisiei s-a decis ca audierea să aibă loc aşa cum era programat. Coordonatorii grupurilor politice din Comisia LIBE vor evalua audierea miercuri, iar tot miercuri, la ora 12.00, va avea loc un vot în Comisia LIBE ca urmare a evaluării făcute de coordonatorii grupurilor politice.
Comform Regulamentului privind instituirea Parchetului European, Parlamentul European şi Consiliul îl numesc de comun acord pe procurorul-şef european pentru un mandat de şapte ani, care nu poate fi reînnoit. Consiliul hotărăşte cu majoritate simplă.
Procurorul-şef european este selectat din rândul candidaţilor care sunt membri activi în cadrul parchetelor sau al magistraturii statelor membre, sau sunt procurori europeni activi; care oferă toate garanţiile de independenţă; care deţin calificările necesare pentru numirea în cele mai înalte funcţii de la nivelul parchetelor şi al magistraturilor din statele lor membre respective şi care dispun de experienţa practică relevantă în ceea ce priveşte sistemele juridice naţionale, investigaţiile financiare şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală, sau care au ocupat funcţia de procurori europeni; şi care dispun de o experienţă managerială suficientă şi de calificările suficiente pentru această poziţie.
Luni, liderul PSD Liviu Dragnea s-a întâlnit cu Claude Moraes, preşedintele Comisiei de libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne din Parlamentul European.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
