Liderul USR Dacian Cioloş demisionează din fruntea partidului în condiţiile în care majoritatea pro-Barna din forul de conducere colectiv i-a respins programul politic pentru dezvoltarea USR. Aşadar, Cioloş a rezistat ca preşedinte doar patru luni. În urmă cu cinci ani, Dacian Cioloş a mai avut o tentativă de a face politică în USR, însă a fost blocat la acea vreme de Nicuşor Dan. Principalii oameni care atunci îl susţineau pe Cioloş – Cătălin Drulă, Cristian Ghinea, Dan Barna - azi s-au poziţionat împotriva sa. Dacian Cioloş are de ales: fie rupe vechiul PLUS din USR si formează grupuri separate în Parlament, fie rămâne simplu membru USR şi intră în competiţia pentru candidatura la prezidenţiale, ultima şansă de a face politică la nivel înalt, după o carieră începută în urmă cu 30 de ani.
Dacian Cioloş a fost ales preşedinte al USR la începutul lunii octombrie, după o competiţie cu Dan Barna. Însă statutul USR acordă preşedintelui puteri limitate, deciziile politice fiind luate prin votul majorităţii în Biroul Naţional (BN). Or, Biroul Naţional era dominat de o majoritate pro-Barna: Cioloş controla doar 11 voturi din totalul de 25. De altfel, programul prezentat de Dacian Cioloş în partid zilele trecute a fost respins cu un scor de 14 la 11. Printre cei care au votat împotrivă se numără foştii colaboratori ai lui Cioloş din guvernarea tehnocrată: Cristian Ghinea, Dan Barna, Cătălin Drulă, Ionuţ Moşteanu şi Claudiu Năsui.
În urmă cu cinci ani, lucrurile stăteau exact invers: cei care au votat astăzi împotriva lui Dacian Cioloş încercau să-l aducă pe fostul premier în USR, partid condus la acea vreme de Nicuşor Dan. În martie 2017, pe fondul unor discuţii tensionate, Nicuşor Dan i-a transmis lui Dacian Cioloş că ”ar fi bine să-şi facă propriul partid”, susţin surse politice pentru news.ro. ”Eu am avut o intenţie foarte serioasă de a mă înscrie în USR, în 2017. Şi am avut atunci discuţia cu Nicuşor Dan, care era preşedintele partidului şi care mi-a spus explicit că eu sunt un peşte prea greu de înghiţit de USR la momentul respectiv şi că e mai bine să nu mă înscriu, să vedem mai târziu ce se întâmplă”, a recunoscut, peste ani, fostul premier tehnocrat. Respins de Nicuşor Dan, Dacian Cioloş a lansat mai întâi Platforma România 100, care a devenit ulterior partidul PLUS. În final, PLUS a fuzionat cu USR, însă vechiul partid creat de Dacian Cioloş numără 25 de parlamentari, deci poate forma grupuri separate atât la Senat, cât şi în Camera Deputaţilor, în cazul în care se rupe de USR.
Dacian Cioloş a luat contact cu politica în studenţie, când a activat în organizaţia de tineret a unei mişcări naţionaliste. Apoi a devenit ministru al Agriculturii în Guvernul Tăriceanu, comisar european, prim-ministru şi liderul grupului Renew din Parlamentul European, post la care a renunţat după alegerea la conducerea USR.
De profesie inginer horticultor, Dacian Cioloş se implică civic încă din studenţie. La începutul anilor 90, se înscrie în Junimea Vatra Românească Cluj, filiala de tineret a mişcării naţionaliste Uniunea Vatra Românească, înfiinţată în 1990 ca răspuns la apariţia UDMR pe scena publică. Vatra Românească, organizaţie de extremă-dreapta, considera UDMR un pericol pentru unitatea teritorială a României. Dincolo de mişcarea civică, Vatra Românească îşi coordona activitatea politică cu PUNR, partid ultra-naţionalist, condus de Gheorghe Funar. „Eu nu am fost membru de partid, nu am fost membru al PUNR-ului, nu am nici o solicitare de adeziune, nu am carnet de partid, nu am plătit cotizaţie niciodată.În Junimea Vatra Românească − da, am fost membru, aşa cum au fost mulţi studenţi“, a declarat Dacian Cioloş, întrebat dacă a fost preşedinte al tineretului PUNR după Revoluţie.
La mijlocul anilor 90, Dacian Cioloş obţine o bursă guvernamentală a statului francez şi pleacă să studieze la Rennes şi Montpellier. După absolvirea studiilor de master în Franţa, Dacian Cioloş lucrează ca agroeconomist stagiar la Comisia Europeană. Ulterior, coordonează mai multe programe agricole cu finanţare europeană, fiind mereu o punte de legătură între România şi instituţiile europene.
În 2005, Cioloş devine consilierul noului ministru al Agriculturii, Gheorghe Flutur, în guvernul Alianţei DA (PNL-PD). Flutur rezistă doar doi ani la minister, apoi vine Dan Motreanu pentru o scurtă perioadă, care, la rândul său e înlocuit cu Decebal Traian Remeş. În toamna anului 2007, Remeş demisionează, ca urmare a scandalului de corupţie “Caltaboşul”. Dacian Cioloş devine ministru al Agriculturii, la propunerea premierului PNL Călin Popescu Tăriceanu. Cioloş rămâne în funcţie până la finalul anului 2008, când PNL pierde alegerile parlamentare şi trece în opoziţie.
Dacian Cioloş e recuperat de preşedintele Traian Băsescu, care-l numeşte în fruntea Comisiei prezidenţiale pentru elaborarea unei strategii naţionale în domeniul agriculturii. La finalul anului 2009, Guvernul Boc, controlat din umbră tot de Traian Băsescu, îl propune pe Dacian Cioloş pentru funcţia de comisar european pentru Agricultură din partea României în cadrul Comisiei Europene condusă de Jose Manuel Barroso. Cioloş e validat cu unanimitate de voturi de Parlamentul European.
După alegerile europarlamentare din 2014, preşedintele Traian Băsescu negociază cu liderii europeni ca Dacian Cioloş să rămână comisar pentru Agricultură şi în noua Comisie condusă de Jean-Claude Juncker, însă premierul de la acea vreme, Victor Ponta, a susţinut-o pe Corina Creţu. În final, a fost aleasă Corina Creţu pentru Dezvoltare Regională. În vara anului 2015, Jean-Claude Juncker îl numeşte pe Dacian Cioloş consilier pentru siguranţă alimentară internaţională, funcţie pe care o ocupă doar câteva luni.
În noiembrie 2015, Guvernul Ponta demisionează ca urmare a tragediei de la Colectiv. Preşedintele Klaus Iohannis îl desemnează premier pe Dacian Cioloş, care formează un guvern tehnocrat. Pe fondul presiunii sociale, Cabinetul Cioloş e votat în Parlament atât de PSD (condus de Liviu Dragnea), cât şi de PNL (condus de Alina Gorghiu). Înainte de alegerile parlamentare din 2016, cele mai importante partide de dreapta – PNL şi USR - anunţă că-l susţin pe Dacian Cioloş pentru funcţia de premier, însă pe parcursul campaniei, Cioloş ezită să se implice politic, pe motiv că e premier tehnocrat. Drept consecinţă, scrutinul e câştigat în mod categoric de PSD, cu 45%. În ianuarie 2017, preşedintele Klaus Iohannis îl desemnează premier pe Sorin Grindeanu, iar Guvernul Ciolos îşi încheie mandatul.
Ulterior, Dacian Cioloş înfiinţează Platforma România 100, de unde se desprinde partidul politic Mişcarea România Împreună. Însă formaţiunea e blocată în instanţă. Prin urmare, Dacian Cioloş abandonează proiectul şi, la finalul anului 2018, anunţă un nou partid: PLUS. În primăvara anului 2019, PLUS se aliază cu USR şi cele două partide merg împreună la alegerile europarlamentare din 2019. Dacian Cioloş deschide lista comună USR PLUS pentru Parlamentul European, iar Alianţa obţine un scor istoric: 22,4% din voturi, clasându-se pe locul trei, după PNL (27%) şi PSD (22,5%). Rezultatul Alianţei USR PLUS s-a datorat protestelor de stradă şi opoziţiei puternice din Parlament faţă de încercările liderului PSD Liviu Dragnea de a scăpa de puşcărie prin mutilarea legislaţiei penale. A doua zi după alegerile europarlamentare, Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani şi jumătate cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Protecţia Copilului Teleorman.
În vara anului 2019, Dacian Cioloş devine liderul grupului Renew din Parlamentul European, a treia formaţiune ca mărime de la Bruxelles. Renew are legături strânse cu preşedintele Franţei Emmanuel Macron. Practic, Dacian Cioloş a devenit astfel românul cu cea mai importantă funcţie din instituţiile europene, după cea de comisar european pe Transporturi, deţinută de Adina Vălean. Însă postul de comisar european revine automat României prin apartenenţa la UE, în timp ce şefia unui grup politic este negociată individual.
După ce a câştigat alegerile interne pentru preşedinţia noului partid USR PLUS, Dacian Cioloş a renunţat la şefia grupului Renew pentru a se implica mai mult în politica din România. A rezistat doar patru luni.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
