Scenarii posibile după Consiliul JAI. Europarlamentarul Dragoş Tudorache: În cazul celui mai negru scenariu, în care Austria încă se opune, preşedintele va avea datoria să ducă această discuţie la nivelul Consiliului European

Cel mai negru scenariu la Consiliul JAI de joi, 8 decembrie, pe agenda căruia figurează aderarea României la Schengen, ar fi ca Austria să-şi menţină veto-ul, iar cel mai bun scenariu, în afara celui în care Viena s-ar răzgândi brusc şi ar da undă verde, ar fi o soluţie politică, de compromis, prin care intrarea în Schengen să se facă în etape, a explicat, miercuri, europarlamentarul Dragoş Tudorache.

Dragoş Tudorache, fost ministru de interne, a schiţat miercuri la Digi24 scenariile posibile după Consiliul JAI care are loc joi la Bruxelles şi unde figurează pe agendă aderarea României la Schengen. În condiţiile în care Austria îşi va menţine veto-ul la Consiliul JAI, preşedintele Klaus Iohannis poate duce această problemă pe agenda Consiliului European care va avea loc săptămâna viitoare. Liderii UE au ultimul cuvânt de spus şi, în caz că există unanimitate, decizia lor prevalează în faţa deciziei din Consiliul JAI, a explicat europarlamentarul REPER.

„Ce ştim foarte sigur e că: nr 1 - şi foarte important - avem subiectul pe agendă, este o decizie luată azi în COREPER, şi 2 - că Austria încă se opune. Acestea sunt certitudinile zilei. De acum încolo, putem construi scenarii. Primul ar fi scenariul negativ: Austria mâine, în continuare, prin vocea ministrului de interne, îşi va exprima formal un vot împotriva României şi Bulgariei. Şi aici opţiunea politică a României rămâne - şi sper că preşedintele Iohannis o să o activeze - de a ridică problema pe agenda Consiliului European. Săptămâna viitoare va fi Consiliul European şi eu cred că e o chestiune care trebuie discutată, în cazul în care se ajunge într-un astfel de blocaj. E o chestiune care trebuie discutată la acest nivel”, a spus Dragoş Tudorache.

Întrebat ce ar trebui să mai facă preşedintele Iohannis, concret, în Consiliul din 15-16 decembrie, în cazul în care urmează acest prim scenariu, Dragoş Tudorache a explicat: „Consiliul European este organul politic de decizie supremă, care poate da o instrucţiune foarte clară, obţinută printr-un consens pe care l-ar obţine preşedintele atunci, şi care să revină asupra a ce se întâmplă mâine. E o chestie neortodoxă, dar se poate imagina. Eu sper că deja influenţa preşedintelui să se facă simţită mâine. Până la urmă, au avut loc discuţii weekendul trecut între preşedinte şi cancelar (cancelarul Austriei, Karl Nehammer - n.r.). Eu sper să avedem deja mâine un efect al acestei discuţii şi acest element important de dialog politic pe care preşedintele, cred eu, are datoria să îl angajeze cu şeful de stat austriac. Deci, dacă mâine suntem în continuare în faţa unui blocaj, un blocaj manifestat expres de ministru, atunci preşedintele va avea datoria să ducă această discuţie la nivelul Consiliului European”, a punctat europarlamentarul.

ABŢINEREA CONSTRUCTIVĂ ŞI SOLUŢIA POLITICĂ

Scenariul al doilea la Consiliul JAI, a detaliat el, ar fi un fel de „opoziţie nuanţată a Austriei”, o soluţie în care „Austria să îşi facă separat argumentele pentru care nu este întru totul de acord cu lărgirea Schengen, însă să nu blocheze consesnsul. Un fel de abţinere constructivă, să îi spunem. Există precedente, nu foarte multe, dar există precedente la luarea deciziei la nivelul Consiliului, dar asta presupune o flexibilizare a poziţiei Austriei la nivel politic”, a arătat Dragoş Tudorache.

„Şi bineînţeles că există posibilitatea în care să fie dispusă Austria să asculte argumentele şi să caute împreună cu ceilalţi membri ai Consiliului o soluţie care să ducă la intrarea în Schengen a României şi a Bulgariei sau măcar a României, ceea ce s-ar apropia de poziţia Olandei. Şi atunci ar fi important să avem o poziţie politică mâine”, a spus europarlamentarul. El a explicat că această decizie politică ar presupune o decuplare a României de Bulgaria pentru intrarea în Schengen sau o aderare în etape.

„O decizie politică finală, chiar dacă ea va avea o desfăşurare practică în mai mulţi paşi, care să răspundă nevoii operaţionale de a reaşeza frontiera sudică a României - frontiera între România şi Bulgaria, care, pentru o perioadă, va trebui să funcţioneze ca o frontieră externă Schengen şi sunt măsuri compensatorii pe care va trebui să le ia România pentru a asigura acea frontieră şi e un decalaj care se întâmplă de fiecare dată în cazul deciziilor la introducerea în Schengen. În privinţa aeroporturilor şi a frontierelor terestre, logistic, măsurile şi adaptările care trebuie făcute sunt diferite. Practic, ăsta ar fi cel mai bun scenariu, în care am avea o decizie politică care ar permite României şi Bulgariei să între în Schengen, inclusiv pentru Bulgaria să fie măcar un semnal politic ca intrarea tehnic-operaţională să fie decalată de cea a României cu această fazare pe aeroporturile şi frontiere terestre”, a subliniat europarlamentarul.

PE UNDE AU INTRAT IMIGRANŢII? AUSTRIA, SINGURA ŢARĂ SCHENGEN CARE FĂCEA CONTROALE PE AUTOSTRADĂ

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.