Ministerul Afacerilor interne a transmis vineri, referitor la trimiterea României de către Comisia Europeană în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru că nu a implementat în legislaţia naţională Directiva a 4-a privind combaterea spălării banilor, că acest demers nu a fost comunicat oficial către autorităţile din România, iar Comisia Europeană poate decide amânarea sesizării, dat fiind faptul că Secretariatul General al Guvernului, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi Ministerul Justiţiei au elaborat şi promovat proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor. Totodată, Ministerul explică faptul că proiectul a fost adoptat de Guvern la finalul lunii mai, iar acum se află în dezbatere la Senat, precizând că nici MAE, nici ministrul delegat pentru Fonduri Europene nu au atribuţii care să asigure transpunerea corespunzătoare a directivelor.
“Până la acest moment, Grefa CJUE nu a comunicat autorităţilor române o cerere introductivă depusă de Comisia Europeană. Redactarea şi depunerea de către Comisie a acestei cereri la Grefa curţii (sesizarea efectivă) este un act procedural diferit, ulterior ca localizare în timp aceluia al luării deciziei de sesizare efectivă a instanţei europene”, precizează Ministerul de Externe printr-un comunicat de presă.
Ministerul spune că pe baza unui calendar, Comisia Europeană poate decide amânarea sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în condiţiile în care Secretariatul General al Guvernului, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi Ministerul Justiţiei au elaborat şi promovat proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
“Pe baza unui calendar ferm de conformare, asumat de autorităţile române cu atribuţii de reglementare în domeniul spălării banilor, Comisia Europeană poate decide amânarea sesizării efective a CJUE. În scopul transpunerii integrale a Directivei 2015/849/UE, instituţiile responsabile la nivel naţional, respectiv Secretariatul General al Guvernului (SGG), Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) şi Ministerul Justiţiei (MJ) au elaborat şi promovat proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”, mai arată sursa citată.
MAE mai afirmă că proiectul respectiv a fost adoptat de Guvern la finalul lunii mai, iar acum se află în dezbatere la Senat, care are rol de primă Cameră sesizată.
De asemenea, MAE spune că a realizat evaluarea juridică a proiectului de act normativ din perspectiva compatibilităţii cu dreptul Uniunii Europene, fiind consultat de către iniţiatorii proiectului în procedura de avizare ministerială şi contribuind, prin propuneri concrete, la armonizarea legislativă completă a proiectului supus analizei cu directiva UE a cărei transpunere se urmărea.
“Conform atribuţiilor legale, Ministerul Afacerilor Externe avizează proiectele de acte normative care urmăresc transpunerea sau asigurarea cadrului de aplicare directă în legislaţia naţională a actelor legislative ale Uniunii Europene ori care au relevanţă europeană şi asigură coordonarea interministerială în vederea transpunerii directivelor Uniunii Europene şi asigurării cadrului de aplicare directă a regulamentelor şi deciziilor. Totodată, prin intermediul Agentului Guvernamental pentru CJUE, instituţia noastră asigură şi reprezentarea juridică în acţiunile în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor iniţiate de Comisia Europeană împotriva statului român. Aceste atribuţii nu presupun însă realizarea de către MAE a activităţilor efective de transpunere a legislaţiei europene în legislaţia naţională, acestea fiind în sarcina exclusivă a instituţiilor competente în domeniile care face obiectul de reglementare al fiecărei directive europene”, se mai arată în comunicat.
Aceeaşi sursă spune că Ministerul Afacerilor Externe şi ministrul delegat pentru Afaceri Europene nu au atribuţii în stabilirea şi instituirea, în locul instituţiilor responsabile, a măsurilor care asigură transpunerea corespunzătoare a directivelor.
Comisia Europeană trimite România, alături de Grecia şi Irlanda, în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru că nu a implementat în legislaţia naţională Directiva a 4-a privind combaterea spălării banilor. De asemenea, Comisia a propus plata unei sume forfetare, precum şi a unor penalităţi pentru ficare zi de întârziere în transpunerea directivei.
"Spălarea banilor şi finanţarea terorismului afectează întreaga Uniune Europeană. Nu ne putem permite să lăsăm nicio ţară UE să fie veriga slabă. Banii spălaţi într-o ţară pot şi adesea chiar susţin infracţiuni într-o altă ţară. Tocmai de aceea cerem care toate statele membre să ia măsurile necesare pentru a combate spălarea banilor", a declarat Věra Jourová, comisar european pentru Justiţie.
Statele membre UE ar fi trebuit ca, până în data de 26 iunie 2017 să transpună directiva în legislaţia naţională.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
