Ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a arătat, la reuniunea informală a miniştrilor de Externe din statele membre ale UE, importanţa menţinerii sprijinului pentru Ucraina şi Republica Moldova în domeniul energetic, având în vedere continuarea atacurilor Rusiei asupra infrastructurii critice a Ucrainei şi apropierea sezonului rece. Totodată, ea a a exprimat îngrijorarea faţă de volatilitatea crescută a situaţiei de securitate din Orientul Mijlociu.
Luminiţa Odobescu a participat, joi, la reuniunea informală a miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale UE, găzduită de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), agenda reuniunii a cuprins agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi situaţia din Orientul Mijlociu. De asemenea, miniştrii au abordat situaţia post-electorală din Venezuela şi cea din Georgia. Miniştrii europeni de Externe au avut şi un schimb informal de opinii cu ministrul turc de externe, Hakan Fidan, pe tema relaţiilor UE-Turcia.
La discuţia privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a participat ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba.
Luminiţa Odobescu a reiterat importanţa continuării şi intensificării sprijinului multidimensional al UE pentru Ucraina cu accent pe sprijinul militar. Totodată, ea a subliniat necesitatea de a menţine sprijinul pentru Ucraina şi R. Moldova în domeniul energetic, având în vedere continuarea atacurilor Rusiei asupra infrastructurii critice a Ucrainei şi apropierea sezonului rece. Odobescu a reiterat, de asemenea, importanţa menţinerii presiunii asupra Rusiei şi a exprimat speranţa unei adoptări rapide a unui nou regim de sancţiuni privind acţiunile destabilizatoare ale Rusiei. Totodată, a menţionat importanţa continuării susţinerii UE pentru R. Moldova în eforturile acesteia de aderare la UE şi pentru consolidarea rezilienţei în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
În ceea ce priveşte situaţia din Orientul Mijlociu, ministrul Luminiţa Odobescu a exprimat îngrijorarea faţă de volatilitatea crescută a situaţiei de securitate din regiune. În context, ea a reiterat importanţa sprijinului UE pentru eforturile actuale ale SUA, împreună cu Qatar si Egipt, în direcţia unui acord între părţi pentru încetarea focului, eliberarea tuturor ostaticilor şi ameliorarea situaţiei umanitare în Fâşia Gaza. De asemenea, ministrul român de Externe a punctat necesitatea continuării eforturilor pentru a contribui la ameliorarea crizei umanitare din Gaza, acţiuni la care România a fost implicată încă de la început.
În cadrul schimbului de opinii informal cu ministrul turc de externe, Hakan Fidan, oficialul român a exprimat speranţa că discuţia va contribui la reluarea dialogului şi cooperării UE-Turcia. În acest context, ea a reamintit faptul că ultima oportunitate pentru un astfel de dialog cu Turcia a avut loc în cadrul reuniunii informale - format Gymnich din 2019, în timpul exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului UE.
Şeful diplomaţiei române a evidenţiat faptul că UE are nevoie de o relaţie solidă cu Republica Turcia, având în vedere interesele strategice ale ambelor părţi. Turcia este stat candidat şi partener-cheie pentru UE în numeroase domenii de cooperare esenţiale - migraţie, combaterea terorismului, conectivitate, energie, schimbări climatice, dar şi în gestionarea unor subiecte de politică externă regionale şi de securitate – Ucraina, Balcanii de Vest, Republica Moldova, Caucazul de Sud. Totodată, ministrul Luminiţa Odobescu a evidenţiat interesul comun UE-Turcia de a menţine Marea Neagră drept o mare sigură, Turcia reprezentând un partener important în regiune.
În acest sens, ministrul român a pledat pentru o relaţie UE-Turcia echilibrată şi reciproc avantajoasă, bazată pe o agendă pozitivă şi în concordanţă cu abordarea definită de Consiliul European.
De asemenea, în marja CAE, oficialul român a avut şi întâlniri bilaterale cu miniştrii de Externe din Regatul Ţărilor de Jos, Caspar Veldkamp, şi din Bulgaria, Ivan Kondov.
În discuţia cu omologul olandez a fost abordată situaţia de securitate din Marea Neagră, sprijinul pentru Ucraina şi Republica Moldova, precum şi tematica Schengen.
Dialogul cu ministrul bulgar s-a concentrat pe teme prioritare precum proiectul ”Fast Danube 2” şi construcţia celui de-al treilea pod peste Dunăre între localităţile Giurgiu şi Ruse. A fost abordată aderarea la Spaţiul Schengen, ambele părţi exprimându-şi interesul pentru continuarea demersurilor în vederea finalizării prioritare a acestui proces, prin ridicarea, cât mai curând posibil, a controalelor la frontierele terestre.
De asemenea, cei doi oficiali au discutat inclusiv intenţia autorităţilor bulgare de a introduce o taxă de dezinfecţie la punctele de trecere a frontierei cu România, pe fondul potenţialei deteriorări a situaţiei epidemiologice generate de riscul extinderii pestei micilor rumegătoare. Răspunzând solicitării ministrului român, oficialul bulgar a dat asigurări că Bulgaria nu va aplica această taxă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
