Mărturiseşte că fuge de definiţii şi se fereşte de etichetări. Totuşi, putem spune despre scenograful Adrian Damian că este unul dintre cei mai talentaţi artişti din generaţia lui şi că superputerea lui este să transforme spaţiile în personaje. Anul acesta, Adrian semnează lucrarea care reprezintă punctul de maxim interes din cadrul Romanian Design Week, instalaţia interactivă SynergyX, creată cu sprijinul IQOS.
„SynergyX continuă şi adânceşte o căutare foarte personală”
Adrian nu e la prima colaborare cu IQOS sub umbrela Romanian Design Week. În 2021, a expus instalaţia Network of Emotions, care explora una dintre temele predilecte pe care artistul le urmează consecvent şi care se regăseşte şi în alte lucrări, inclusiv în instalaţia creată pentru RDW 2024:
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
„Instalaţia a pornit de la această idee oarecum simplă că întregul e mai mult decât suma părţilor, iar împreună înseamnă mult mai mult decât cumulul individualităţilor”, explică Adrian. „E ceva ce mă interesează foarte mult şi am mai experimentat în diferite variante. Instalaţia de anul acesta continuă şi o traiectorie de cercetare personală legată de materialitatea apei. Sunt fascinat de modul în care viaţa e legată atât de strâns de apă şi cât de conectaţi suntem între noi şi cu tot ce ne înconjoară. Am mai experimentat în această zonă şi în instalaţia The Bridge, care a reprezentat România la Cvadrienala de scenografie de la Praga. Aşa că SynergyX continuă şi adânceşte o căutare foarte personală.”
„E important să evităm preconcepţiile referitor la ce credem noi că doreşte să vadă publicul”
Pentru Adrian Damian, publicul e o componentă extrem de importantă în ecuaţia creaţiei. E important să înţeleagă cui se adresează pentru a-şi acorda mijloacele de expresie.
„Când lucrez la instalaţii e oarecum diferit faţă de scenografie, pentru că aici lipseşte regizorul, lipseşte textul, lipsesc performerii. Încerc să le gândesc ca opere menite să fie experimentate, nu contemplate. Devine mai important parcursul, experienţa pe care o trăieşte publicul. Astfel, ei devin performerii şi de aceea cred că e foarte importantă componenta interactivă a instalaţiilor. Dar cred că este, totuşi, esenţial să evităm preconcepţiile referitor la ce credem noi că doreşte să vadă publicul. Cu cât suntem mai autentici, atât ca artişti, cât şi ca spectatori, cu atât avem mai mult şansa să creăm sau să ne bucurăm cu adevărat de experienţele împărtăşite.”
Speră ca publicul să vină deschis şi curios şi, mai ales, dornic să experimenteze instalaţia prin propriul corp, nu doar prin ecranul telefonului. Şi totuşi, nu-şi poate reţine o mare frustrare:
„Există un tip de cerc vicios care s-a creat, brandurile şi agenţiile propun şi cer instalaţii „instagramabile”, iar publicul caută adesea background-uri pentru următorul story sau post. Şi e păcat, pentru că aşa, orice manifestare artistică e redusă la un „decor”, la un fundal. Iar asta nu e o problemă pentru operă în sine, ci pentru că, în loc să ne pună pe gânduri, să ne bucure sau să ne creeze o experienţă, ne oferă doar un background pentru o fotografie.”
Consideră că evenimentele precum RDW sunt indispensabile într-o societate sănătoasă.
„Încerc să simplific aproape brutal printr-o comparaţie. Mâncarea ne este indispensabilă, avem nevoie de ea pentru a trăi. Dar putem supravieţui cu foarte puţin. E nevoie de multe experienţe şi educaţie pentru a înţelege şi aprecia diversitatea unei culturi culinare şi pentru a aprecia anumite preparate la adevărata valoare. E similar şi în artă. De aceea, cu cât e mai diversificată şi efervescentă oferta culturală, cu cât avem şansa de a experimenta mai multe lucruri, cu atât vom reuşi să înţelegem mai bine ce ne place şi ce nu, ce ne face bine şi poate ce ne provoacă alergii. Dar cel mai important în artă e că ne pune în contact cu ceva ce poate nu cunoşteam, ne face să căutăm să înţelegem. Jon Fosse, proaspătul laureat al premiului Nobel pentru literatură, a spus-o atât de frumos în mesajul trimis de Ziua Mondială a Teatrului: „Arta este pace” tocmai pentru că ne pune în situaţia de a-l înţelege şi accepta pe celălalt.”
„Mă gândesc des la scenografie ca la un teren de joacă”
Nu are medii de expresie prestabilite şi caută mereu mijloace specifice în funcţie de text, concept regizoral, scena pe care lucrează şi publicul căruia se adresează. Iar în acest proces îl inspiră mult în dialogul cu ceilalţi artişti din echipă.
„Modul în care înţeleg să fac scenografie e unul în care încerc să creez o „cutie de rezonanţă” care să amplifice spre public vibraţia performerilor. Mă gândesc des la scenografie ca la un teren de joacă. Practic, eu sunt designerul unui spaţiu care e gândit nu pentru mine, ci pentru ceilalţi. Dacă el oferă posibilităţi multiple de a fi folosit, dacă îi inspiră pe ceilalţi artişti din echipă, dacă le creează bucuria jocului, dacă le oferă multiple soluţii şi posibilităţi de a interacţiona cu el, atunci cred că e un spaţiu reuşit. Şi dacă oferă publicului posibilitatea de a vedea şi a înţelege ceea ce cuvintele nu pot exprima atunci cred că e într-adevăr valoros. Evit să mă gândesc că fac decoruri. Nici termenul nu îmi place. Pare lipsit de viaţă, decorativ, mort. Înţeleg scenografia ca spaţiu, ca partener şi nu ca un background, indiferent cât de frumos ar fi acel fundal.”
Evită să se definească pe sine ca artist pentru că simte că s-ar limita, s-ar închide. Or, spiritul creativ al lui Adrian Damian este, incontestabil, fără limite. A ales să lucreze ca scenograf în teatru şi operă tocmai pentru că o consideră o zonă care îi permite şi îl obligă să experimenteze cu diferite mijloace de expresie, epoci, spaţii şi stiluri. Deşi poate părea limitativ din cauza multiplelor condiţionări (text, libret, muzică, regie, spaţiul efectiv al scenei, bugete etc.), există o libertate infinită între aceste jaloane şi mai ales o bucurie a întâlnirii şi a muncii în echipă.
„În teatru, nu eşti niciodată singur, punctează Adrian. Pe lângă actori, performeri, solişti, eşti mereu în relaţie cu regizorul şi conceptul lui, dar şi cu toţi ceilalţi artişti din echipă: designer de costume, coregraf, lumini, sunet, designer video etc. Ca să nu mai vorbim de echipele de producţie şi cele de tehnicieni de scenă. Ca scenograf, eşti la intersecţia tuturor acestor domenii şi trebuie să înţelegi atât nevoile actorilor, cât şi pe cele ale tehnicienilor sau contabililor. Iar acest rol îmi place şi mă provoacă foarte mult. Mai ales pentru că am şansa de a asista la felul în care o idee fragilă prinde formă, se materializează, devine o realitate tangibilă, creează spaţiul în care toţi ceilalţi artişti se exprimă.”
• IQOS susţine comunitatea creativă, aflată la început de drum, şi oferă mai multă expunere, vizibilitate şi implicare activă în realizarea viziunii artistice. Valorile care definesc brandul, cum ar fi progresul, inovaţia şi rolul acestora în societate, pun în valoare talentul în formare şi îl aduc în centrul comunităţii.
• Romanian Design Week (RDW) este cel mai mare eveniment interdisciplinar din România, un festival care promovează designul, arhitectura, creativitatea şi inovaţia ca instrumente pentru creşterea culturală, socială şi economică. Expoziţiile şi evenimentele din programul festivalului au ca scop să facă designul accesibil pentru un public larg. Anul acesta, Romanian Design Week se desfăşoară în perioada 24 mai–2 iunie.
IQOS nu este lipsit de riscuri. Eliberează nicotină, care provoacă dependenţă. IQOS este destinat adulţilor care altfel ar continua să fumeze sau să folosească produse cu nicotină.
“Material susţinut de IQOS”
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
