#MediciBuni – Dr. Ramona Oprea, MedLife: „În România sunt foarte multe boli infecţioase frecvente pe care ar trebui să le avem în vedere!”

Infecţiile acute ale căilor respiratorii – angine, faringite, pneumonii, gripe – devin tot mai des întâlnite odată cu schimbarea anotimpului. Nu a dispărut definitiv din peisaj nici virusul SARS-CoV-2, chiar dacă nu mai este de speriat ca în perioada pandemiei.

Medicii buni atrag însă atenţia asupra măsurilor de prevenire care trebuie luate în această perioadă. „Deşi nu mai putem vorbi despre aceeaşi agresivitate, cred că ar fi benefic a se conştientiza că menţinerea măsurilor de precauţie atât în faţa COVID-19, cât şi în privinţa celorlalte boli transmisibile este binevenită; până la urmă, gripa, virozele şi multe alte boli se pot transmite relativ uşor de la o persoană la alta”, a semnalat dr. Ramona Manuela Oprea, medic specialist boli infecţioase la Hyperclinica MedLife Genesys Arad.

„Paza bună trece primejdia rea” este un proverb românesc pe care dr. Ramona Oprea îl foloseşte adesea în discuţiile cu pacienţii săi. Zilnic are de-a face cu o patologie vastă, iar unele dintre boli ar putea fi prevenite. „Pot spune că în ultima vreme în cabinet au intrat cazuri destul de variate: herpangina, sindroame diareice, sindroame eruptive care anul acesta se pare că nu i-au iertat nici pe adulţi (rujeolă, varicelă), infecţii herpetice (zona zoster, varicelă), infecţii streprococice, erizipel etc.”, a enumerat medicul infecţionist.

Medicina este o permanentă provocare

În opinia medicului, în ultimii 3-5 ani s-a schimbat felul în care apar şi evoluează bolile infecţioase. „În decursul timpului au fost descrise diverse categorii de microorganisme – bacterii, protozoare, fungi, virusuri. Streptococul şi stafilococul sunt primii germeni identificaţi care au avut istoria unei patologii extrem de zgomotoase, cu dezvoltarea anumitor complicaţii ce pot afecta diverse părţi ale corpului, inclusiv amigdalele, sinusurile, plămânii, pielea, cordul sau fluxul sangvin. Ştim că există un număr foarte mare de virusuri care, din fericire, determinau boli autolimitate de tipul virozelor respiratorii, însă iată că deja în secolul nostru am ajuns să trăim fenomene ale gripelor sezoniere, dar şi cu potenţial pandemic. Vorbim despre virusuri cu posibilităţi terapeutice destul de reduse, care, inevitabil, ne obligă să avem o atitudine diferită vis-a-vis de reacţia pe care acestea o produc; în mod tradiţional, nu ar fi trebuit să dezvolte forme severe de boală”, a precizat dr. Ramona Oprea.

Boli care au fost considerate a fi determinate genetic au fost dovedite a avea o cauză infecţioasă. „Odată cu trecerea anilor s-au observat afecţiuni oncologice de cauză infecţioasă, cum este papilomavirusul care determină cancerul de col uterin şi pentru care există şi vaccin din anul 2006, inclus în rutina de vaccinare, aflându-se astăzi în România în Programul Naţional de Vaccinare opţională”, a subliniat medicul care crede că „profilaxia este mama înţelepciunii.”

Visul de a deveni medic

Dr. Ramona Oprea şi-a dorit dintotdeauna să devină medic şi nu s-a lăsat până când nu şi-a îndeplinit visul. „Cum fiecare dintre noi, copii fiind, am fost întrebaţi la un moment dat ce ne dorim să devenim atunci când vom fi mari, ei bine, la această întrebare răspundeam întotdeauna cu «doctoriţă», iar acest răspuns s-a transformat în timp într-un vis”, a mărturisit dr. Ramona Oprea.

Nu toţi avem aceleaşi oportunităţi în viaţă, iar unii nu pot să atingă anumite ţeluri decât parcurgând treptat etapele vieţii. Aşa a fost şi în cazul Ramonei Oprea, care a lucrat o vreme ca asistentă medicală, după care a mers cu studiul mai departe pentru a-şi îndeplini visul.

„În ceea ce mă priveşte, sunt convinsă că ambiţia şi dorinţa pe care mi le-am exprimat nu au făcut altceva decât să mă aşeze acolo unde, de fapt, dintotdeauna mi-am dorit să mă aflu, indiferent de circumstanţe. Nu pot să spun că a fost foarte uşor, însă atunci când îţi doreşti ceva cu adevărat, nimic nu este imposibil. Mai ales atunci când dorinţa de a face bine celuilalt este primordială, motivaţia intrinsecă vine la pachet cu realizarea acelui scop”, a povestit medicul.

Înainte de promovarea examenului de rezidenţiat, era hotărâtă să aleagă medicina de familie, însă ulterior, în momentul în care trebuia să îşi aleagă specialitatea, a ales-o instinctiv pe cea de boli infecţioase. „Dacă mă gândesc bine, pe moment mi s-a părut o provocare, până la urmă orice boală se poate suprainfecta bacterian. Am considerat că există şi posibilitatea de a preveni această suprainfecţie, nu doar de a trata, ceea ce mi s-a părut un lucru extraordinar”, a subliniat dr. Ramona Oprea, care a ales specialitatea de boli infecţioase pe fondul provocărilor din punct de vedere al profilaxiei şi al stabilirii diagnosticelor, dar şi apreciind multidisciplinaritatea specifică unui medic infecţionist.

COVID-19 se aseamănă iniţial cu gripa, dar ulterior poate avea o evoluţie total imprevizibilă

Medicii infecţionişti au fost în linia întâi în pandemia de COVID-19. Şi asta s-a întâmplat peste tot în lume, inclusiv în România. Cazurile care au marcat-o pe dr. Oprea au fost multe, chiar foarte multe. „Imaginaţi-vă ce înseamnă să vedeţi pacienţii depreciindu-se de la o clipă la altă. Au fost unele cazuri cu simptomatologie foarte uşoară, însă şi cu simptomatologie complexă, care efectiv erau foarte greu de gestionat. Odată cu deprecierea respiratorie şi cu instalarea hipercapniei - adică acumularea în exces a dioxidului de carbon - pacienţii deveneau agitaţi fără a mai putea conştientiza că însăşi acea simplă mască pentru respiraţie le-ar uşura supravieţuirea, urmând apoi a fi necesară ventilaţia non-invazivă şi sfârşind cu necesitatea intubării orotraheale. Începutul pandemiei a marcat, cu siguranţă, întregul sistem medical”, a spus dr. Ramona Oprea.

Pentru medicul infecţionist, pandemia de COVID-19 a fost o perioadă destul de dificilă. „La început ne confruntam cu cazuri grave, depreciate respirator, care nu răspundeau la tratamentele obişnuite. Unele semănau cu infecţii respiratorii simple, dar care se agravau la scurt timp şi aici nu mă refer la zile, ci chiar la câteva ore de la internare. Cu toţii ne-am simţit oarecum neputincioşi văzând că, oricât am încerca să uşurăm suferinţa pacienţilor cu antibioterapia şi simptomaticele cu care eram până atunci obişnuiţi, eforturile erau inefective, starea pacienţilor agravându-se constant. Eram în perioada rezidenţiatului şi pot spune că, din păcate, suferinţa trăită în pandemie atât din partea pacienţilor, a aparţinătorilor, dar şi a noastră, a cadrelor medicale, a fost una de nedescris”, a povestit dr. Ramona Oprea.

La fel cum se întâmplă cu majoritatea virusurilor, care, după producerea mutaţiilor, îşi pierd din agresivitate, aşa este şi în cazul SARS-CoV-2. „În ciuda faptului că tulpina iniţială a fost foarte agresivă cu evoluţie chiar letală, actualmente ne confruntăm cu cazuri care prezintă o tulpină mult mai blândă, manifestându-se cu simptomatologia unei simple gripe şi fiind tratată ca atare”, a explicat medicul care consideră COVID-19 „o infecţie ce se aseamănă iniţial cu o banală gripă, însă care ulterior poate prezenta evoluţie total imprevizibilă, ţinând cont de comorbidităţile fiecărui caz în parte.”

Învăţăminte din pandemie care pot fi aplicabile oricând

Oamenii nu trebuie să uite de măsurile simple de igienă, precum spălarea corectă a mâinilor, folosirea adecvată a batistelor de unică folosinţă când tuşesc sau strănută, limitarea pe cât posibil a contactelor cu alte persoane (în situaţia unui pacient contagios) pentru evitarea răspândirii virusurilor. „Este mai uşor să prevenim decât să suferim. Prin prevenţie mă refer la întărirea sistemului imunitar cu ajutorul suplimentelor alimentare, a legumelor, a fructelor şi a unui stil de viaţă sănătos, inclusiv a vaccinării antigripale în special al pacienţilor cu comorbidităţi”, a spus dr. Ramona Oprea care crede în importanţa comunicării cu pacientul.

„Aş putea spune că multe cazuri pot fi diagnosticate de la primele simptome ale bolii în urma anamnezei efectuate printr-o bună comunicare şi încredere reciprocă medic-pacient, lucru care ne poate ghida spre un diagnostic şi management corect al bolii. Un medic bun, din punctul meu de vedere, este un medic care este eficient. Un medic care empatizează cu pacientul, ştie să îl asculte, să stabilească un diagnostic corect şi, nu în ultimul rând, să îi prescrie tratamentul corespunzător ţinând cont totodată şi de comorbidităţile acestuia”, a precizat medicul infecţionist pentru care respectul şi empatia sunt esenţiale atât în plan profesional, cât şi personal.

Totodată, dacă ne raportăm la alte cazuri de boli infecţioase, anul acesta, în cabinetul dr. Oprea au ajuns destul de mulţi pacienţi post-muşcătura de căpuşă, motiv pentru care, deşi perioada periculoasă a trecut, trebuie insistat pe educaţia populaţiei asupra profilaxiei bolii Lyme, care se poate face prin simpla prezentare la medic în primele ore după muşcătură (ideal în primele 24-72 ore). 

„În România sunt foarte multe boli infecţioase frecvente pe care ar trebui să le avem în vedere, inclusiv cele cu transmitere sexuală (infecţia HPV, herpesurile, HIV/SIDA) sau infecţiile provocate de bacterii (boala Lyme, tusea convulsivă, angina streptococică, meningita bacteriană, tuberculoză, celulite infecţioase etc.). Să nu uităm de infecţiile produse de virusuri - hepatitele, gripa, gastroenterita virală, zona zoster – sau de cele care, din câte s-a observat anul acesta, au cunoscut o expansiune a cazurilor - rujeola şi varicela. Este esenţial să rămânem proactivi şi prudenţi în abordarea viitoarelor provocări în ceea ce priveşte studiul patologiei bolilor infecţioase,” a afirmat medicul.

**

Acest articol este susţinut de MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din România, şi îşi propune să fie o sursă de informare şi inspiraţie pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură şi ne motivează să oferim soluţii medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găseşti oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical şi o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.