Otita acută este o infecţie a urechii care poate apărea la orice vârstă, dar este cel mai frecvent întâlnită între 6 şi 24 de luni. Otita poate afecta conductul auditiv extern şi atunci vorbim despre otită externă sau timpanul şi căsuţa timpanului, iar în acest caz se numeşte otită medie.
Aproximativ 80% dintre toţi copiii vor experimenta un caz de otită în timpul vieţii. „Chiar dacă această patologie este mai des întâlnită la copii, otitele externe sunt destul de frecvente şi la adulţi, mai ales în sezonul estival, pe fondul practicării sporturilor acvatice”, a precizat dr. Mădălina Baciu, medic primar ORL în cadrul Hyperclinicii MedLife Constanţa.
În diagnosticarea otitei externe şi a celei medii este nevoie de un consult la medicul specialist ORL care, pe baza anamnezei, examenului clinic ORL, a investigaţiilor de laborator şi a unui examenul audiometric – solicitat în cazul otitei medii, poate stabili despre ce otită este vorba şi din ce cauză. „Otita externă afectează pavilionul auricular şi conductul auditiv extern. Aceasta apare mai frecvent vara, atât la adulţi, cât şi la copii, fiind întâlnită în mod egal la ambele sexe,” atrage atenţia dr. Mădălina Baciu.
„Dacă ne referim la etiologia otitelor externe, atunci cauzele principale sunt infecţiile bacteriene cu germeni precum Stafilococul auriu şi epidermidis, Streptococul, Pseudomonas aeruginosa şi infecţiile fungice cu Candida şi Aspergillus. Dacă ne gândim însă la factorii favorizanţi care duc la apariţia otitelor externe, atunci trebuie amintit climatul cald şi umed, caracteristic perioadei estivale, umiditatea de la nivelul conductului auditiv extern, care induce modificarea florei saprofite şi implicit proliferarea bacteriilor patogene, purtarea protezelor auriculare sau a altor dispozitive intra-auriculare, traumatismele locale produse de beţişoarele port-coton, curăţarea excesivă a cerumenului, care are un rol protector datorită activităţii sale bactericide şi mai rar stările de imunosupresie, dermatitele sau tratamentele empirice”, a declarat dr. Mădălina Baciu.
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum
15 octombrie - Eveniment Profit Health.forum
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
Dintre toţi pacienţii pe care i-a consultat medicul ORL-ist în luna iulie, luna de vârf a sezonului cald, aproximativ 20% au fost diagnosticaţi cu otită externă. „În sezonul rece incidenţa cazurilor scade până la aproximativ 5%”, a subliniat medicul. „Otita externă într-un singur cuvânt înseamnă durere.” Durerea de urechi, denumită de către medici otalgie, este prezentă în otite şi poate avea intensitate medie până la severă. În general, durează 1-2 zile şi este accentuată de mişcările de masticaţie şi de tracţionarea pavilionului auricular.
„Dacă ar fi să caracterizez otita externă printr-un singur cuvânt, aş spune durere, deoarece tablou clinic este dominat de o durere intensă, care persistă chiar şi după administrarea de analgezice”, a spus dr. Mădălina Baciu, impresionată de o elevă care suferea de otită şi a venit la medic cu gândul să scape cu orice preţ de durerea care o deranja teribil. „M-a emoţionat cazul unei adolescente care urma să susţină peste câteva zile Examenul de Evaluare Naţională. Avea otită externă bilaterală şi tratamentele pe care le urmase înainte de a ajunge la mine nu reuşiseră să-i amelioreze simptomatologia. Mi-a promis ca va urma orice tratament îi voi recomanda, doar să nu o mai doară atât de tare ca să poată să-şi susţină examenul. Bazându-mă pe experienţa acumulată de-a lungul timpului, dar şi pe instinct, am reuşit prin tratamentul pe care i l-am recomandat să-i ameliorez disconfortul creat de otită şi ea să obţină un loc la liceul dorit”, a povestit medicul ORL-ist.
Otalgia, prezentă în infecţiile urechii
Principalele simptome ale unei infecţii a urechii medii includ: durerea de urechi, febră, lipsă de energie, pierdere uşoară a auzului – dacă urechea medie se umple cu lichid. În unele cazuri, se poate dezvolta o gaură în timpan (timpan perforat) şi puroiul poate curge din ureche. Durerea de ureche, care este cauzată de acumularea de lichid care întinde timpanul, se rezolvă dacă pacientul ajunge la timp la medic. În cazul copiilor cu otită externă, otalgia care-i deranjează îi face să plângă, să fie agitaţi, să refuze alimentaţia, să-şi frece capul pe pernă şi să-şi ducă mâinile spre ureche. „În ceea ce priveşte pierderea auzului, otitele externe se asociază doar cu o reducere temporară a auzului prin inflamarea pereţilor conductului care se apropie până la dispariţia orificiului auricular. Cu un tratament corect, instituit la timp, riscul de apariţie a complicaţiilor şi de pierdere definitivă a auzului este minim”, a explicat dr. Baciu.
Pruritul auricular, simptom deranjant în otitele micotice
Un alt simptom îl reprezintă pruritul auricular, care apare la debutul otitei externe acute şi este determinat de fenomenele inflamatorii locale; dar se manifestă intens şi în otitele micotice sau în cele cronice. Cel mai interesant caz de otită externă pe care l-a tratat dr. Baciu a fost al unei paciente de aproximativ 40 de ani, care se plângea de mâncărime (prurit) la nivelul urechilor. Femeia s-a prezentat la cabinet în urma unei recomandări venite din partea unei prietene pe care medicul o tratase cu puţin timp înainte, tot de otită externă.
„Pacienta prezenta un prurit intens, iar clinic pavilioanele auriculare şi conductele auditive erau congestionate, cu tegumente care se descuamau. Urmase în ultimul an mai multe tratamente cu unguente pe bază de antibiotice şi corticosteroizi, care au ameliorat simptomatologia, însă doar atât timp cât le-a folosit. La prima vizită am recoltat proba pentru un examen de secreţie otică şi am prelevat mostre de tegument descuamat de pe pavilioane. Rezultatul a indicat prezenţa unei bacterii numita Pseudomonas aeruginosa sau Piocianic, frecvent întâlnită în infecţiile intraspitaliceşti. A urmat tratament antibiotic conform antibiogramei şi, după o săptămână de la terminare, s-a recoltat o noua probă care a scos la iveală prezenţa unei noi bacterii numită Stafilococ auriu meticilino-rezistent, asociată cu o ciupercă din genul Aspergillus. Ulterior, a fost nevoie de tratament cu antibiotic oral timp de 7 zile pentru infecţia bacteriană, concomitent cu tratament local timp de 2 săptămâni pentru infecţia fungică. La o nouă recoltare, după mai mult de 7 zile de la terminarea tratamentului, examenul de secreţie otică a indicat prezenţa unei bacterii numită Stafilococus saprophyticus, care face parte din flora normală a pielii”, a povestit dr. Mădălina Baciu.
Durata întregului tratament în cazul acestei femei a fost de aproximativ 4 luni şi nu s-a produs recidivă după primul an. Atât în cazurile complexe, cât şi în cele simple, medicul se străduieşte să practice o medicină bazată pe dovezi şi de aceea apelează la toată gama de investigaţii la care are acces (analize de laborator, endoscopie, investigaţii imagistice, audiometrie). „Evit să recurg la antibioterapie doar pentru că pacientul insistă sau în scop profilactic şi sunt foarte receptivă la tot ceea ce apare nou în materie de investigaţii sau tratamente. Introduc în schemele de tratament produse nou apărute şi încerc să combin aloterapia cu fitoterapia”, a afirmat dr. Mădălina Baciu.
Pasiune pentru medicină din copilărie
Mădălina Baciu a început de la grădiniţă să se gândească la o carieră medicală. „Dorinţa de a deveni medic datează încă de la grădiniţă, când şi eu, ca toate fetiţele de vârsta mea, recitam cu patos o poezie cu o fetiţă care îi spunea mamei – Eu mă duc la grădiniţă,/ Să mă fac o doctoriţă. Dorinţa a început să prindă contur când am fost admisă la Liceul Mihai Eminescu din Constanţa, profilul chimie-biologie”, a povestit Mădălina Baciu, care în liceu s-a răzgândit de mai multe ori şi a cochetat cu alte meserii precum biochimist, profesor sau avocat, dar în final a ales halatul alb.
„Lucrurile au luat o nouă turnură după ce am ajuns în spital pentru o intervenţie chirurgicală. Sub efectul rahianesteziei, medicul chirurg care mă opera îmi ţinea mintea trează cu întrebări de anatomie. Întrebarea domnului doctor – De ce nu vrei să dai la Medicină? Văd că te descurci la anatomie – mi-a răsunat mult timp în minte. La sfârşitul liceului, cu două luni înainte de examenul de admitere, i-am surprins pe toţi când le-am spus ca vreau să urmez Facultatea de Medicină. Pronosticul era sumbru în cazul meu, deoarece toţi colegii mei se pregăteau de cel puţin 2 ani pentru admiterea la Medicină şi, totuşi, eu am reuşit să învăţ în 2 luni cât alţii în 2 ani”, a spus dr. Mădălina Baciu, care a ales otorinolaringologia, influenţată de dr. Cristina Laza, fost medic primar în cadrul Spitalului de Urgenţă din Constanţa.
„Încă din anul VI mergeam în timpul liber în gărzi, ajutam la pansarea pacienţilor, intram în blocul operator, la început ca simplu observator, iar apoi ca ajutor la intervenţiile chirurgicale. Mi-am dat seama că îmi place din ce în ce mai şi mult, deşi d-na doctor încerca să mă convingă că mult mai frumoasă şi curată ar fi oftalmologia. Decizia mea a fost fermă: dacă nu obţin la examenul de rezidenţiat punctajul necesar pentru ORL, nu voi accepta altă specialitate şi voi încerca în fiecare an până voi reuşi. Şi am reuşit în urma Examenului Naţional de Rezidenţiat din 2004 să obţin un punctaj suficient de bun pentru a-mi alege specialitatea de ORL”, a subliniat medicul Mădălina Baciu.
Hotărâtă să înveţe de la cei mai buni medici din domeniu, în perioada 2005-2010, a urmat pregătirea în specialitatea de Otorinolaringologie şi Chirurgie Cervico-facială, la Spitalul Clinic Colţea din Bucureşti. Din 2010 a devenit doctorand cu bursă la U. M. F. Carol Davila, sub îndrumarea Prof. Dr. Cristian Radu Popescu, iar teza de doctorat a susţinut-o în noiembrie 2014. Începând cu data de 1 decembrie 2014 s-a întors în Constanţa şi a început colaborarea cu Hyperclinica MedLife.
„Principala provocare a reprezentat-o anul 2014, când m-am întors în Constanţa după 9 ani petrecuţi în Bucureşti. Eram obişnuită cu un alt nivel al actului medical, mă bazam pe colaborarea cu colegii din alte specialităţi şi mă implicam în soluţionarea cazurilor complicate. M-am trezit într-un mediu nou, fără resursele logistice de care dispuneam în clinicile din capitală, cu colegi noi şi a trebuit să mă adaptez. În cei 10 ani, de când colaborez cu Hiperclinica MedLife lucrurile s-au schimbat şi acum pot spune că nu mai există impedimente”, a mărturisit medicul.
Cele mai frecvente greşeli pe care le fac românii cu privire la îngrijirea urechilor
Otitele pot fi prevenite dacă sunt respectate o serie de reguli:
- evitarea pătrunderii apei în urechi, a soluţiilor concentrate de săpun;
- evitarea gratajului (zgârierii) prin utilizarea beţişoarelor de ureche, a agrafelor sau a altor obiecte;
- evitarea introducerii în ureche a dopurilor siliconice sau a căştilor;
- uscarea conductului auditiv extern cu aer cald;
- vaccinarea antistafilococică;
- echilibrarea diabetului zaharat şi a imunodeficienţei.
Cerumenul, chiar dacă este inestetic şi pentru mulţi reprezintă un semn al lipsei de igienă, el are rolul de a ne proteja urechile şi nu trebuie îndepărtat zilnic. Însă nu sunt puţini cei care fac asta. „Principala metodă folosită de români pentru îndepărtarea cerumenului este beţişorul port-coton sau alte dispozitive improvizate precum agrafe de păr, ace de siguranţă, chei etc. De asemenea, românii sunt campioni la utilizarea tratamentelor empirice sau a leacurilor băbeşti ca de exemplu instilarea de ulei cald sau chiar încins în conductul auditiv, introducerea în conduct de vată îmbibată în alcool sanitar sau chiar de usturoi”, a spus medicul care are trei sfaturi pentru cei care fac otite repetate. „Primul sfat ar fi să nu mai folosească beţişoare port-coton, al doilea să evite sfaturile de pe internet sau leacurile băbeşti şi ultimul, dar şi cel mai important, să-şi găsească puţin timp şi pentru un consult ORL”.
Surse:
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470332/
- https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/otita-externa-cauze-simptome-tratament
- https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/ears-nose-and-throat/middle-ear-infection-otitis-media/
**
Acest articol este susţinut de MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din România, şi îşi propune să fie o sursă de informare şi inspiraţie pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură şi ne motivează să oferim soluţii medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găseşti oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical şi o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
