Artroza este o boală degenerativă, asociată cu deteriorarea articulaţiilor, proces normal care apare odată cu înaintarea în vârstă. Spondiloza este tot o afecţiune de natură degenerativă a coloanei vertebrale, pusă uneori pe seama bătrâneţii.
„Majoritatea oamenilor cred că spondiloza şi artroza se instalează doar la o vârstă înaintată, după 60 de ani, dar nu este deloc aşa”, a semnalat dr. Any Sîrbu, medic specialist reumatolog, în cadrul Hyperclinicii MedLife Ploieşti.
Odată cu înaintarea în vârstă, structurile care alcătuiesc coloana vertebrală se uzează. Potrivit Yale Medicine, se estimează că 90% dintre adulţii cu vârsta de 60 de ani sau mai mult suferă de spondiloză. În ceea ce priveşte artroza, datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că aproximativ 73% dintre persoanele care trăiesc cu această afecţiune au peste 55 de ani, iar 60% sunt femei.
Durerea îi trimite pe oameni la medic
Atât artroza cât şi spondiloza fac parte din grupul bolilor degenerative, fiind foarte des întâlnite în rândul populaţiei. „De multe ori, în cabinetul meu, cel puţin jumătate dintre pacienţi vin cu unul dintre aceste diagnostice”, a mărturisit dr. Any Sîrbu.
Peste 344 de milioane de persoane trăiesc cu artroză, iar majoritatea dintre ele au forme moderate sau severe ale afecţiunii, care ar putea beneficia de programe de reabilitare. Durerea este însă simptomul cel mai frecvent care îi determină pe pacienţi să se prezinte la medic, însă uneori poate fi relativ târziu. „Medicul reumatolog are un rol foarte important în diagnosticarea acestor patologii. Mulţi pacienţi se adresează reumatologului în primul rând pentru durere. Acesta este principalul simptom pentru care pacienţii ajung la doctor. Este semnalul care îi nelinişteşte.”, a precizat dr. Any Sîrbu.
Într-adevăr, durerea de spate sau de articulaţii poate fi un semn al unei spondiloze, respectiv al unei artroze. Cu toate acestea, sunt şi persoane asimptomatice sau puţin simptomatice, astfel că nu se prezintă la medic din timp şi nu ştiu că suferă de afecţiuni degenerative uneori în faze tardive. „De multe ori, când a intrat prima oară în cabinet, articulaţia pacientului nu mai are doar nişte modificări incipiente, ci, din contră, deja s-au instalat nişte leziuni ale cartilajului articular, uneori chiar şi modificări osoase. Depinde însă de toleranţa la durere a fiecăruia”, a spus medicul reumatolog.
Mulţi oameni trăiesc cu anumite dureri şi ajung, din păcate, destul de târziu să caute o explicaţie medicală pentru durerea lor.
Amorţeala, un simptom mai grav decât durerea
Un alt simptom care poate aduce pacientul in cabinetul reumatologului este amorţeala. „Semnalul acesta, amorţeala, indiferent că este la membrul superior sau inferior, poate câteodată intercostal, este mai grav chiar decât durerea şi nu ar trebui să ajungem în situaţia în care să apară amorţeala întâi, fiindcă asta înseamnă ca am neglijat nişte semnale de durere de-a lungul timpului”, a avertizat reumatologul.
Potrivit dr. Sîrbu, în astfel de situaţii persoana trebuie să se adreseze unui medic, fie medicul de familie, fie neurologul, fie reumatologul.
Factori care accelerează uzura oaselor şi articulaţiilor
Printre cei mai importanţi factori de risc în artroză, care favorizează procesul de uzură la nivel articular, se numără:
- factorii genetici: istoric de boală în familie;
- vârsta: boala apare mai frecvent la vârste înaintate;
- sexul: la femei, boala artrozică este mai frecventă, în special la nivelul articulaţiilor mâinilor. Acest lucru este legat de prezenţa receptorilor pentru estrogen la acest nivel;
- obezitatea: unul dintre cei mai importanţi factori de risc în apariţia artrozei. Explicaţia o reprezintă suprasolicitarea mecanică de la nivelul anumitor articulaţii, în special al genunchilor. Pe de altă parte, se consideră că ţesutul adipos (grăsimea) este capabil să sintetizeze unii mediatori ai inflamaţiei care contribuie direct la procesul de degradare a cartilajului articular;
- densitatea minerală osoasă: osteoporoza apărută la femeile în menopauză este frecvent asociată cu artroza.
De asemenea, mai pot fi factori locali: traumatismele la anumite articulaţii, frecvente la sportivi, sau declanşate prin efectuarea unor mişcări repetitive, care afectează aceeaşi articulaţie. În cadrul unor boli reumatice (artrită reumatoidă, artropatie psoriazică, etc.) pot apărea modificări artrozice secundare afectării inflamatorii.
În spondiloză, cel puţin în cea toracală, factorii de risc sunt similari artrozelor, fiind aceiaşi care favorizează procesul de uzură la nivelul articulaţiilor:
- factorii genetici: sunt susţinuţi de existenţa unei agregării familiale a bolii, adică există familii în care boala apare mai frecvent şi la o vârstă mai tânără;
- vârsta: spondiloza poate să apară la persoane în vârstă, dar nu este o condiţie obligatorie, având în vedere că boala Scheuermann apare la adolescenţi;
- profesia: unele activităţi, care presupun munca prelungită la birou, cu o poziţie a capului aplecată asupra calculatorului şi o postură incorectă, pot afecta suplimentar vertebrele şi de la nivel toracal, nu numai cervical, putând duce la o spondiloză cervico-toracală. Pe de altă parte, în activităţile cu solicitări fizice intense, coloana lombară este predispusă modificărilor degenerative, apărând spondiloza lombară.
„Pe lângă factorul genetic, la care noi nu putem interveni, sunt multipli factori care contribuie în accelerarea modificărilor de uzură şi pe care ii putem modifica. Pe primul loc este o greutate corporală peste cea normală – la extrema de nedorit, obezitatea; apoi, efortul fizic intens (de ridicat greutăţi mari sau diverse activităţi la serviciu/ domiciliu care presupun solicitarea anumitor zone ale coloanei vertebrale, a membrelor inferioare). De exemplu, un pacient care lucrează pe şantier sau într-un depozit unde ridică greutăţi toată ziua ani la rând poate prezenta chiar de la vârsta de 30 de ani modificări la nivelul coloanei lombare – spondiloză si discopatie lombară, hernii de disc şi poate cu altele chiar mai grave. Modificările de uzură apar treptat, dar sunt anumiţi factori care într-adevăr le accelerează”, a concluzionat dr. Any Sîrbu.
Discurile intervertebrale sunt primele care încep să dea semne de slăbiciune, de uzură. Apar osteofitele, aşa numitele ciocuri la nivelul coloanei vertebrale. Mai târziu pot fi afectate şi articulaţiile, precum cele ale genunchiului şoldului, umărului. Conform statisticilor, genunchiul este articulaţia cel mai frecvent afectată, cu o prevalenţă de 365 milioane, urmată de şold şi mână.
Unele simptome reumatice pot ascunde boli grave
Dr. Any Sîrbu are o experienţă profesională de peste 11 ani, perioadă în care a întâlnit numeroase cazuri grave şi complexe. „Multe dintre persoanele care ajung la mine sunt convinse că au o problemă reumatică. De multe ori mi-au spus că suferă de reumatism de ani de zile şi că au pus tot ce li se întâmplă pe seama acestui diagnostic", a mărturisit medicul, care tratează fiecare caz cu seriozitate şi atenţie deosebită.”
Când a dat la Medicină, dr. Sîrbu nu s-a gândit că este atât de complex domeniul şi că va avea nenumărate satisfacţii profesionale, cercetând urmele, găsind cauzele şi punând diagnostice corecte. „Medicina nu a fost neapărat ceea ce mi-am propus să fac, ci a fost cumva drumul vieţii care m-a ghidat astfel. Aşa a fost să fie. Dar nu regret nicio clipă. Îmi place ceea ce fac şi mă bucur că reuşesc să am un impact pozitiv în viaţa pacienţilor. Reumatologii sunt detectivii care caută printre simptome ca să găsească cauza. De multe ori la noi ajung pacienţii care nu au reuşit să-şi rezolve problema pentru că era cumva interconectată cu altceva, nediagnosticat încă. Pe mine munca aceasta de detectiv mă hrăneşte, mă face să merg mai departe când văd că reuşesc să găsesc până la urmă motivul din cauza căruia a apărut boala”, a recunoscut dr. Any Sîrbu.
Semiologia pe care a studiat-o cu pasiune în facultate, acea parte a medicinei care este răspunzătoare de semnele clinice, a ajutat-o mai târziu pe tânăra doctoriţă să identifice atunci când consultă pacienţii fiecare semn şi simptom, să fie foarte atentă şi să pună cap la cap fiecare piesă şi să construiască puzzle-ul pentru a găsi diagnosticul corect.
„Este greu să convingi un pacient cu genunchiul umflat să consulte un pneumolog sau un gastroenterolog. De obicei, el vrea să rezolve rapid problema locală, nu să fie direcţionat mai departe. Fiecare simptom pe care ni-l prezintă pacientul trebuie să aibă o explicaţie. Uneori o găsim, alteori nu, dar este important să fim mereu vigilenţi”, spune medicul care are mulţi pacienţi fumători care se prezintă, de exemplu, pentru dureri de membru superior, dar care ignoră simptomele pulmonare precum tusea sau expectoraţia, simptome pe care le cunosc, dar nu le iau în serios.”
„Am avut câţiva pacienţi care au venit la mine pentru o durere de membru superior şi cărora le-am recomandat să-şi facă o radiografie pulmonară şi am avut această situaţie neplăcută să constat că o afecţiune pulmonară a invadat o rădăcină a nervului plexului brahial şi simptomele de durere a membrului superior erau de fapt de acolo. De asemenea, o inflamaţie/ o tumefacţie a membrului superior poate să apară şi să fie de fapt un cancer. De asemenea, un semnal de alarmă poate fi durerea reumatică de coloană, care apare pe parcursul nopţii. Este un simptom grav, care ne duce cu gândul la o patologie inclusiv neoplazică (de cancer )”, a semnalat medicul.
Un alt caz, al unei doamne în vârstă de 40-50 de ani, i-a rămas în minte, fiindcă venise la medic cu o durere de coloană toracală, între omoplaţi, aparent fără altă patologie, fără ceva diagnosticat până la momentul acela. Cu minte de detectiv, reumatologul a investigat durerea nocturnă cu atenţie şi a descoperit un cancer.
„Făcând nişte analize de sânge, am găsit inflamaţie şi alte modificări paraclinice care într-un final au condus către acest diagnostic, de cancer de colon. Şi, din păcate, primul simptom a fost durerea de la nivelul coloanei toracale. Tumora nu mai era localizată doar acolo – la nivel intestinal, ci şi la nivelul oaselor coloanei (o metastaza) ”, a spus dr. Sîrbu.
Unul dintre mesajele medicului este acela că: „simptomele reumatice nu înseamnă întotdeauna boli reumatice. Noi, medicii, trebuie să fim foarte pregătiţi şi să avem în minte toate posibilităţile, iar pacienţii nu trebuie să aştepte să apară o boală ca să meargă la doctor, ci să prevină, făcând controale medicale de rutină. Inclusiv afecţiunile degenerative vor apărea mult mai târziu dacă iau măsuri preventive încă din timp şi adoptă un stil de viaţă sănătos.”
Surse:
https://www.yalemedicine.org/conditions/spondylosis
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/osteoarthritis
**
Acest articol este susţinut de MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din România, şi îşi propune să fie o sursă de informare şi inspiraţie pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură şi ne motivează să oferim soluţii medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găseşti oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical şi o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
