Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu, Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, au fost achitaţi joi, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar decizia este definitivă. Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a afirmat că şi-ar fi dorit, ”ca simplu cetăţean al unei ţări, pentru care dictatura va rămâne o amintire sinistră, care a măcinat destine, să nu fiu martorul validării oricărei forme de represiune, de tortură, al legitimizării instrumentelor de forţă care aruncă în obscur drepturi şi libertăţi fundamentale”. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie anunţă că analizează soluţia magistraţilor, pentru a identifica o cale extraordinară de atac.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, joi, să respingă ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi de părţile civile din acest dosar.
“Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, de părţile civile Ursu Andrei Horia, Ursu Ştefan Olga şi Ursu Sorana şi de părţile responsabile civilmente Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Afacerilor Interne împotriva sentinţei penale nr. 196/F din 17 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I Penală, în dosarul nr. 2500/2/2017 (1030/2017). Obligă pe fiecare dintre apelantele părţi civile şi pe apelanta parte responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi de Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice rămân în sarcina statului. Definitivă”, se arată în minuta instanţei.
Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei, a scris, pe pagina sa de Facebook, înainte de anunţarea sentinţei, că probatoriul aflat la dispoziţia judecătorilor este covârşitor.
“Zeci de mărturii şi documente demonstrează că Gheorghe Ursu a fost torturat în detenţie, în mod sistematic, până la moarte, de către anchetatorul său, Pîrvulescu Marin, secondat de Hodiş Vasile, ambii ofiţeri în direcţia a VI-a a DSS. Prin faptul că se afla în detenţie, la discreţia unui întreg aparat represiv, victima a fost desigur «căzută sub puterea adversarului» politic. Motivul este de asemenea cunoscut: printre alte «grave manifestări duşmănoase», Gheorghe Ursu a trimis scrisori la Europa Liberă în care l-a acuzat pe Nicolae Ceauşescu de crima legată de lăsarea blocurilor avariate de cutremurul din 1977 în nelucrare. Conform mărturiilor, violenţa torturilor aplicate de ofiţeri creştea întrucât «ing. Ursu», care «s-a legat de tăticu», nu s-a dezis de acele scrisori şi de acuzaţia împotriva şefului statului; pentru că a refuzat să colaboreze, «nu a declarat ceea ce îi interesa pe anchetatori», «a fost o nucă tare»”, a afirmat Andrei Ursu.
El a explicat că miza acestui proces nu este doar dreptatea pentru Gheorghe Ursu.
“E vorba de capacitatea justiţiei române de a înţelege şi condamna fărădelegile dictaturii ceauşiste. Responsabilitatea şi semnificaţia actului de justiţie, în special în aceste cazuri de grave încălcări ale drepturilor şi demnităţii umane, este în primul rând ca aceste crime să nu se mai repete. Este, până la urmă, instrumentul juridic preeminent prin care comunitatea internaţională, începând de la Nurenberg, a încercat să descurajeze sistemul totalitar – un sistem susţinut prin frică şi violenţă”, a mai notat fiul lui Gheorghe Ursu.
Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti hotărâseră, în octombrie 2019, achitarea torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu - Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, fiindu-le schimbată şi încadrarea juridică a faptelor, de la crime contra umanităţii, la tratamente neomenoase.
Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost trimişi în judecată în 1 august 2016, de procurorii militari de la Parchetul instanţei supreme, maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu şi colonelul în rezervă Vasile Hodiş, foşti ofiţeri ai Departamentului Securităţii Statului, fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, iar fostul ministru al Internelor George Homoştean şi Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, de complicitate la aceste infracţiuni.
Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş sunt acuzaţi că au exercitat acţiuni represive sistematice faţă de Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate “ostile regimului comunist".
De asemenea, Pîrvulescu, principalul anchetator al lui Gheorghe Ursu, secondat de Hodiş, au participat la torturarea sistematică şi, în final, la uciderea disidentului, susţin procurorii.
"Inculpaţii Pârvulescu Marin şi Hodiş Vasile, în calitate de ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra victimei, inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, acţiuni care au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
George Homostean şi Tudor Postelnicu au fost acuzaţi de procurorii militari că, în cursul lunilor octombrie şi noiembrie 1985, au transmis către ambasadele României de la Paris şi Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv şi politic al acţiunilor întreprinse de Pârvulescu şi Hodiş împotriva lui Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare.
"De asemenea, la solicitarea comunităţii internaţionale şi a unor oameni politici din SUA de a primi informaţii referitoare la situaţia disidentului român, aceştia au ascuns caracterul represiv al acţiunilor îndreptate împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, inculpaţii Homostean George şi Tudor Postelnicu înlesnind astfel săvârşirea faptelor comise de inculpaţii maior (rez.) Pârvulescu Marin şi col. (rez.) Hodiş Vasile. Totodată, în exercitarea abuzivă a funcţiilor deţinute, cei doi foşti demnitari au întreprins demersuri dolosive în scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia", susţin procurorii.
Pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă cu Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale, şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
